Substituirea despăgubirilor
РУС. MOLD.
» » Substituirea despăgubirilor

Substituirea despăgubirilor

12-06-2017, 09:02
Viziuni: 388
  
Versiunea de tipar   
Substituirea despăgubirilorPentru pagubele pricinuite de intemperie vor plăti înșiși fermierii
 
Mulți dintre cetățenii noștri se întreabă: de ce fructele și legumele noastre deseori sînt mai scumpe decît cele importate, din al căror cost fac parte și cheltuielile de transport? Una din cauze este finanțarea sărăcăcioasă a sectorului agricol.

Fermierii sînt foarte dependenți de diferite cataclisme ale naturii. Cînd o calamitate sau alta distruge recolta, în majoritatea cazurilor, producătorii agricoli sînt nevoiți să-și soluționeze ei înșiși probleme care apar în asemenea situații.

Și de data asta de vină sunt fermierii

Cataclismul din aprilie lucrătorii din agricultură îl vor ține minte multă vreme. Cel mai tare au fost afectate plantațiile de vii — fin cauza înghețurilor tîrzii și a ninsorilor abundente, au pierit mai mult de 40 la sută din suprafețele lor. Dar în mod considerabil au avut de suferit și livezile, îndeosebi cele de cais. Peste un timp de la stihie, făcînd o analiză a situației din sectorul agrar, Iurie Ușurelu, viceministru al Agriculturii și Industriei Alimentare, a relatat că, în rezultatul declanșării acestei calamități naturale, au fost afectate 34 500 hectare de terenuri agricole, gradul de vătămare a acestora alcătuind de la 5 pînă la 100 de procente.

El a menționat și faptul că unele date privind prejudiciul adus de intemperie au fost vădit exagerate. Potrivit lui, departamentul de profil va efectua controale în teritoriu, iar peste o lună-o lună și jumătate vor fi definitiv estimate pagubele pricinuite și fermierii vor primi compensațiile care li se cuvin. O lună și jumătate de acum se încheie. Deci, putem afla paguba reală pricinuită de calamitate?

Printre altele, tot atunci, Iurie Ușurelu i-a dojenit pe producătorii agricoli, spunînd că «intemperia le-a dat fermierilor o lecție. Vorba e că unii dintre dînșii nu s-au încadrat în termenele semănatului, încercînd să înșele natura. Nu trebuie să se semene în locuri interzise, iar semințele trebuie să fie certificate de Comisia de Stat pentru aprobarea soiurilor valoroase».

Înseamnă oare asta că, estimînd mărimea prejudiciului, specialiștii de la Ministerul Agriculturii se vor interesa ce soiuri de semințe au însămînțat agricultorii și, dacă acestea nu vor fi dintre cele«aprobate», ei nu vor primi ajutor de la stat? Și, în general, oare e posibil să se prevadă dinainte cînd e mai potrivit să fie însămînțat pămîntul? Există termene aproximative ale semănatului, dar care concret sînt acestea, nu va spune nimeni, deoarece și asta în mare măsură depinde de starea timpului.

Pe lîngă asta, uneori, producătorii agricoli întîrzie cu semănatul din cauza sărăciei lor. Ei niciodată nu au suficienți bani pentru semințe, îngrășăminte, carburanți… Reiese că unor asemenea gospodari «nedisciplinați» subvenții nu li se cuvin? Dacă-i așa, foarte degrabă ne putem pomeni că nimeni nu va dori să lucreze în sectorul agricol. Dacă ajungem la o asemenea situație, cui îi va fi mai ușor de la asta?

Premierii care reprezintă guvernarea liberal-democrată și care vin unul după altul, fiecare declarînd că agricultura noastră se dezvoltă rapid, uită să numească o cifră importantă, dar descurajatoare: din 2 milioane hectare de pământ arabil, acum anual sînt cultivate nu mai mult de 1,5 milioane.

Ajută-te tu însuți

Sistemul de subvenționare a agriculturii trebuie să fie simplu și transparent. În ce mod și cui îi ajută în prezent statul prin funcționarii Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, e o istorie încurcată și pe viitor e posibil să devină și mai încurcată.

Acum mulți fermieri poartă discuții referitoare la proiectul de lege privind crearea așa-numitelor fonduri reciproce. Respectiva inițiativă, chipurile, are menirea de a reglementa sistemul de plată a subvențiilor acordate sectorului agricol. Pe cînd în realitate lucrurile doar se complică. Funcționarii de la ministerul de profil consideră că este pur și simplu necesar de a crea asemenea fonduri pentru a plăti compensații financiare fermierilor care au avut de suferit pagube în urma intemperiilor, a îmbolnăvirii animalelor sau a vătămării plantelor de dăunători.

Astfel, producătorii agricoli trebuie să creeze fonduri, acestea urmînd să fie acreditate de Ministerul Agriculturii, acreditarea lor fiind confirmată o dată în cinci ani. Aceste fonduri trebuie să elaboreze planuri de activitate pe un termen de trei ani. Conform documentului elaborat, în comitetul executiv al structurii vor intra cinci membri ai fondului, unul dintre care va fi directorul lui, numit pe un termen nu mai mare de patru ani. Pentru a deveni membru al fondului, e necesar să fie depusă o cerere și să se asume angajamentul privind achitarea cotizațiilor, a căror mărime deocamdată nu e stabilită.

Vorbind într-un limbaj mai simplu, din contul propriilor cotizații, agrarienii trebuie să creeze o casă de ajutor reciproc și, în cazurile unor prejudicii financiare, în primul rînd să folosească mijloacele lor, acumulate de ei înșiși. Dar dacă acesta e un credit, poate oare fi numit ajutor? Mai degrabă e un fel de business pe seama năpastelor.

Pe lîngă asta, ajutor poate acorda și Fondul de subven¬ționare a producătorilor agricoli. Dar, pentru a obține un asemenea ajutor, va fi nevoie de multe eforturi pentru a demonstra existența prejudiciilor financiare. Putem presupune că față de unii fermieri funcționarii vor fi mai duri, de exemplu, le vor spune că au folosit incorect semințele și îngrășămintele, iar față de alții vor fi mai loiali. Și împărțeala finanțelor în baza principiului apartenenței de partid va continua și de acum înainte.

Și, în general, crearea acestor «fonduri reciproce», pare-se, face parte din serialul «Ajută-te tu însuți». Adică producătorul agricol va primi ajutor din propriile sale cotizații. Și dacă, presupunem, agricultorii vor hotărî să creeze o asemenea «casă de ajutor reciproc», ce treabă are cu asta Ministerul Agriculturii? Și, la drept vorbind, cu ce se vor ocupa Fondul de subvenționare și Agenția de intervenții și plăți în agricultură? Nu ar fi mai logic și mai rațional ca statul să le dea acestor fonduri mijloacele cuvenite, iar ele să repartizeze aceste mijloace în funcție de necesități?! Altfel, se creează impresia că statul pur și simplu dorește să se debaraseze de producătorii agricoli și să pună toate problemele pe umerii lor.

Dar să presupunem că «fondurile reciproce» vor fi create. Cînd — deocamdată nu se știe, deoarece asemenea structuri nu se creează într-o zi-două. Cine va face parte din ele? După toate probabilitățile, doar producătorii agricoli mai mari, adică mai înstăriți, care vor avea bani pentru cotizații. Gospodăriile țărănești mici, cu mai puține posibilități financiare, pur și simplu vor rămîne la o parte. Și asta în situația în care anume acest tip de gospodării sînt mai vulnerabile și mai dependente de capriciile timpului.

În general, experiența demonstrează că, în Moldova, uniunile de ramură întemeiate în baza unor relații financiare nu sînt viabile. Și asta pentru că, acolo unde este vorba de bani, apare și corupția, fenomen devenit de acum tradițională pentru Moldova.

Printre altele, înșiși producătorii agricoli, care au auzit despre proiectul privind crearea unor «fonduri reciproce», au o atitudine neîncrezătoare față de cotizațiile care vor fi distribuite după niște scheme neclare. Ei propun ca, în loc de cotizații în fondul comun, să fie transferat un careva procent din impozitele pe care le achită sectorul agricol. Asta îi va fi de folos și statului, deoarece pentru gospodării va deveni un lucru avantajos să-și indice impozitele. Dar te-i mira ca statul să facă un asemenea pas.

Așteptarea va fi lungă

Dar să revenim la gospodăriile care au avut de suferit în urma calamităților naturale. Într-adevăr, a calcula paguba pricinuită de stihie este un lucru destul de complicat. Pentru asta, este necesar să se aștepte pînă respectivele terenuri agricole vor da roadă. Iar pînă atunci timpul ne mai poate aduce și alte surprize. Deocamdată, însă, Găgăuzia, spre exemplu, a declarat că prejudiciul pricinuit de calamitate teritoriului ei este de 80 milioane de lei. Totodată, este clar că fermierii vor fi nevoiți să aștepte multă vreme pînă acest prejudiciu le va fi despăgubit cel puțin parțial.

Așa-numitul șef al statului, Igor Dodon, încă la 21 aprilie declara că el, împreună cu Guvernul, va găsi o soluție pentru ca fermierilor să le fie acordat ajutor și a subliniat că persoane oficiale din Federația Rusă de acum și-au anunțat disponibilitatea să ne ofere ajutor. Ce-i drept, Igor Dodon n-a concretizat despre care anume persoane oficiale este vorba. Dar pentru dumnealui principalul e să spună, pentru a cîștiga un bonus pe seama nenorocirii altcuiva.

În timp ce agricultorii estimează mărimea prejudiciului, viceministrul Agriculturii și al Industriei Alimentare, Vasile Luca, a comunicat cu mult entuziasm că a apărut mult așteptatul Regulament de distribuire a mijloacelor Fondului Național de dezvoltare a agriculturii și regiunii rurale, planificat pentru cinci ani. Deoarece Regulamentul s-a dovedit a fi «unic», Agenția pentru Intervenții și Plăți în Agricultură (AIPA), în comun cu ministerul, încep o campanie de informare a producătorilor agricoli cu privire la particularitățile lui. Cu alte cuvinte, cei care au ticluit respectivul document au îngrămădit lucrurile într-un asemenea mod, încît după lectura lor este greu să le percepi în mod de sine stătător.

Directorul AIPA, Nicolae Ciubuc, a explicat că «în Regulament este stabilit minimumul Fondului — 2 % din intrările în buget, ceea ce anul acesta constituie aproximativ 700 milioane de lei». «Bineînțeles, fermierii vor spune că domeniul necesită o finanțare mai mare, dar dacă încasările bugetare vor crește, se va mări și fondul», a promis domnul Ciubuc. Dar apare o întrebare interesantă: pe seama la ce se planifică majorarea fondului bugetar?

Guvernul a făcut public și cuantumul total al Fondului în anul acesta, care va alcătui suma de 900 milioane de lei, 231 milioane din acestea fiind oferite de Programul European de sprijinire a agriculturii și dezvoltarea regiunii rurale ENPARD Moldova. Dar, lăudîndu-se cu această cifră de 900 mii de lei, Guvernul, nu se știe de ce, tăinuiește faptul că 340 de milioane de lei din respectiva sumă sînt destinate pentru achitarea datoriilor din anul 2016. Așa că anul acesta, de fapt, producătorii agricoli vor putea conta doar pe suma de 560 milioane de lei. A rămas doar ca acești bani să fie împărțiți.

Natalia Lujinaскачать dle 10.6фильмы бесплатно
Рейтинг статьи: