Să purcedem la parteneriat!
РУС. MOLD.
» » Să purcedem la parteneriat!

Să purcedem la parteneriat!

15-07-2017, 12:07
Viziuni: 713
  
Versiunea de tipar   
Să purcedem la parteneriat! Așa numitul ”Parteneriat Estic” reprezintă doar un poligon pentru concurența strategică dintre Vest și Est

 
Încă în 2004, ingenioasa Uniune Europeană a elaborat politica de vecinătate. Deși, nu era vorba despre niciun fel de vecinătate, ci era un scop – treptat de a aduce țările din apropiere la propriile standarde în diverse sfere ale vieții.

Scopul era vizibil ca în palmă – de a dezintegra spațiul post-sovietic și a scoate țările CSI de sub influența Rusiei. Dintr-o lovitură  nu s-a primit, a trebuit să treacă cinci ani. Și iată că în 2009, la Praga, politica fost prezentată în mod oficial. Mult prea ascultătoare s-au dovedit a fi țări precum Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova și Ucraina, care au intrat în componența unei noi organizații cu denumirea mult-promițătoare ”Parteneriatul Estic” (PE). Evident, nu s-a trecut fără fraze pompoase despre valorile democratice, respectarea drepturilor omului, economie de piață, dezvoltare durabilă și tot felul de pălăvrăgeli înscrise în declarația respectivă.

Moldova a început să primească bani imediat ce la guvernare au venit partidele Alianței ”pentru integrare europeană” și tot imediat ”partenerii estici” cocoțați la guvernare au început să împartă aceste surse. În schimb a trebuit de făcut un serviciu – semnarea Acordului de Asociere. Costul problemei – 93 milioane de euro, primite pînă în 2014. Nimic bun din semnarea acestui acord nu a ieșit, iar liberalizarea regimului de vize le trebuie cetățenilor Moldovei ca și blana la ecuator. Reieșind din faptul că veniturile lor abia de le permite să se odihnească în regiunea Odessa.

* * *
Acum un an, miniștrii economiei țărilor ”Parteneriatului Estic” s-au întîlnit la Kiev unde au fost abordate chestiuni ce vizau extinderea potențialului întreprinderilor mici și mijlocii, implicîndu-le în rețelele europene și regionale, formele de susținere a acestor întreprinderi din partea UE.

Cum și ce a fost îndeplinit din această listă, sugerați-i autorului acestor rînduri. Dar, din cte se știe, nu a fost îndeplinit nimic. Ceea ce nu este de mirare, or, majoritatea scopurilor anunțate ale PE poartă un caracter pur declarativ. Respectiv, în documentele pe marginea PE se conține un indiciu cu privire la posibilitatea aderării acestor state la UE pe viitor. Însă, în realitate, Bruxelles-ul nu are de gînd să îndeplinească această promisiune vagă, fapt despre care au vorbit, în repetate rînduri, reprezentanți de rang înalt ai UE și unor state europene separat.

* * *
Decizia marii Britanii de a ieși din Uniunea Europeană a lovit nu doar în imaginea Bruxelles-ului. A avut de suferit și ”Parteneriatul Estic” – pentru că Londra era unul dintre principalii donatori ai programului. De aceea, este clar că Brexit-ul va fi o lovitură dură pentru programul ”Parteneriatului Estic” în plan ideologic, ne mai vorbind, deja, de planul financiar. (Apropo, PE implică în sine o încărcătură ideologică destul de serioasă legată de racordarea normelor și standardelor în corespundere cu cele adoptate în UE).

Brexit-ul a demonstrat că noua imagine a UE nu este pe placul așa numitor țări ale democrației (Regatul Unit, Țările de Jos, Austria), pe care le costă prea scump novicii democratizării.

* * *
În general, țările participante au primit, din momentul debutului ”Parteneriatului Estic” pînă la ora actuală, peste 3 miliarde de euro din fondul UE pe diverse dimensiuni de colaborare. Este mult sau puțin ?  

Pentru comparație: Numai pentru Sri Lanka UE a alocat, în cadrul programului de vecinătate, 38 de milioane de euro, pe care țara va trebui să le valorifice în programele de dezvoltare pe dimensiuni separate, iar Egiptul a accesat 50 de milioane pentru realizarea programului de dezvoltare social-economică și asigurarea drepturilor femeilor.

De aceea, probabil sumele alocate de UE pentru proiectele ”Parteneriatului Estic”, reieșind din faptul că ele sînt orientate concomitent pentru 6 state, nu pot fi numite nici excepționale, nici cele mai  generoase dacă e să le comparăm cu alte programe ale UE. De aici și se învîrte în minte fraza: ”să cumpărăm mai ieftin”.

* * *
”Parteneriatul Estic” este condamnat, cel puțin, să se confrunte cu diversitatea intereselor țărilor – în cadrul parteneriatului, dar și n cadrul UE.

Ideea cheie de pregătire a țărilor spațiului post-sovietic pentru includerea în orbita UE în condițiile contemporane este, deja, imposibil de realizat – cel puțin în perspectivă medie.

”Țările tutore” ale PE ignoră problemele și sarcinile reale care stau în fața celor șase state post-sovietice. În schimb, judecînd după declarațiile oficiale, programul nu a fost creat atît pentru crearea spațiului în care se respectă drepturile și interesele tuturor participanților și se preocupă de soluționarea problemelor structurale, cît pentru a minimaliza influența Rusiei în regiune.
 
De facto, astăzi, ”Parteneriatul Estic” s-a transformat într-un cîmp de concurență acerbă cu influența rusă. Iar asta generează o disonanță internă.

Atitudinea față de Rusia nu este negativă pentru toate țările participante ale ”Parteneriatului Estic”. Ca urmare, ultima s-a transformat într-o ”inițiativă cu două viteze”. Ucraina, Moldova și Georgia percep relațiile cu Rusia în aceeași cheie ca și curatorii programului, insistînd în retorica lor pe faptul că UE pledează în calitate de concurent firesc al Rusiei. Acțiunile europene se prezintă ca și reacții împotriva influenței ruse în spațiul post-sovietic.

Dar și în cadrul Uniunii Europene ”Parteneriatul Estic” trezește reacții combinate. În urma Brexit-ului, atitudinea multor țări UE față de ”Parteneriatul Estic” va deveni și mai critică.

În mare parte, parteneriatul nu va apela la sarcini economice, ci politice aflîndu-se sub influența ”statelor europenizate activ”, așa cum este țara noastră.

Eugeniu Tamanțevскачать dle 10.6фильмы бесплатно
Рейтинг статьи: