Codul tăcerii

 

Ceea ce, la drept vorbind, nu este surprinzător. Ca în oricare structură de natură mafiotă, în PDM se păstrează cu sfințenie ”omerta” – codul tăcerii. Încă bine că nu le trimit oponenților pește – semnul condamnării la moarte – n conformitate absolută cu tradițiile clanurilor siciliene. Dar cine știe, poate se va ajunge și pînă la asta... 

Desigur, democrații au ce ascunde. Propriile greșeli în guvernare, precum și penalul direct, în care deseori sînt implicați.  Dar dacă, anterior, se mai respectau niște norme de bun simț (calculate, de altfel, nu pentru noi, ci pentru funcționarii de la Bruxelles), acum, democrații declară direct că anumite informații nu vor fi publice. Și că ei nu intenționează să se complice cu asemenea ”prostii” ca libertatea presei, dreptul cetățenilor la informație și alte ”valori europene” intens declarate. 

Săptămna trecută, protejata PDM, instaurată în fotoliul de primar interimar de Chișinău, Silvia Radu, a semnat chiar și o ordonanță cu numărul 1063-d, prin care interzice funcționarilor primăriei să comunice cu presa. Fără știrea ei, evident. 

Acum, pentru orice informație, jurnaliștii insistenți urmează să se adreseze doar șefului serviciului relații publice – Vadim Brînzaniuc. Iar dacă șefii întreprinderilor municipale vor să organizeze o acțiune cu participarea presei, ei, de asemenea, trebuie să-l înștiințeze pe Brînzaniuc. Și, trebuie să facă acest lucru cu cel puțin 6 ore înainte de începerea evenimentului. De înțeles, cu tot tezele preliminare ale discursurilor ulterioare. 

Admit cu desăvîrșire că o atare disciplină era instaurată de Radu în cadrul întreprinderii ”Red Union Fenosa” în perioada în care se afla la conducerea acesteia și că colaboratorii firmei își cereau voie de la ea să meargă pînă și la toaletă. Acum, însă, Silvia Radu nu conduce o tarabă privată, ci o instituție PUBLICĂ și ocupă o funcție electivă – chiar dacă temporar. De aceea, locuitorii capitalei (care întrețin primăria) au dreptul incontestabil să ceară transparență în activitatea acestei instituții. 

Dacă vorbim, însă, despre o structură mafiotă, atunci totul este corect. În caz contrar, Doamne ferește, vreun funcționar, din propria prostie, divulgă schemele de corupție care există în primăria capitalei. Pentru că democrații, nu doar că nu intenționează să le distrugă, ci, dimpotrivă, să le perfecționeze. 

Următoarea împușcătură democratică a fost executată de președintele de onoare al PDM, Dumitru Diacov. El a declarat că există o ”mare probabilitate” ca ultima parte a raportului companiei Kroll să fie secretizată. 

Ei, și dacă așa spune Diacov, probabilitatea nu doar că este mare – ea se transformă într-un fapt sigur. Dar anume această parte a raportului trezește interesul aprins al poporului Moldovei, pentru că anume aici se indică firmele și persoanele complice la jaful secolului. Motivația ”democratului de onoare” pur și simplu șochează prin primitivismul său și lipsa totală de logică.  Chipurile, prin publicarea raportului Kroll, Moldova riscă să se aleagă cu un nou dosar pierdut la CEDO.

 

”Țara ar putea pierde în instanțele internaționale, dacă unii oameni de afaceri sau beneficiari se vor adresa în judecată pentru divulgarea tainei”, a spus Diacov. Adică, hoții care au furat statul de bani enormi ar putea încă să-l atace în judecată pentru că sînt foarte sensibili, iar sufletele fragile. Ce să mai vorbim, imaginea iese una suprareală...

Sînt de remarcat următoarele cuvinte ale lui Diacov: ”La fel ca și milioane de cetățeni de la noi, mor de nerăbdare să văd aceste nume de familii și cifre”. Ce mare scofală ? Cred că pentru asta, Dumitru Gheorghievici trebuie să se uite în oglindă și dorința lui se va îndeplini pe loc. Moldova, și fără raportul Kroll, își cunoaște foarte bine eroii. Oamenii înțeleg că problema nu constă în procesele mitice de la CEDO. Ci în faptul că principalii vinovați de furtul miliardului se află, acum, la guvernare și nu au de gînd să renunțe la ea. 

Publicarea acestei informații este calea directă spre revoluție. Într-o țară în care există popor și care se respectă.