Oh, cîte demisii minunate ...
РУС. MOLD.
» » Oh, cîte demisii minunate ...

Oh, cîte demisii minunate ...

12-03-2018, 14:30
Viziuni: 132
  
Versiunea de tipar   
Oh, cîte demisii minunate ...Ministrul Justiției, Alexandru Tănase a demisionat. Oare de ce?
 
Motivul formal al demisie a servit publicarea unei convorbiri telefonice, de acum trei ani, între Tănase – care atunci era președinte al Curții Constituționale și Veaceslav Platon -  care nu era încă la răcoare.

I-a sunat telefonul

Se numeau simplu ”Slava” și ”Sașa”. Cei doi interlocutori discută despre furtul miliardului, sistemul bancar  și legislația moldovenească. Totodată, Sașa i se plînge lui Slava: chipurile, în legislația bancară este ”varză”, iar europenii insistenți l obligă să adopte legi ce vizează acest domeniu. Apreciind starea justiției moldovenești la general, Tănase a fost aforistic: ”Într-o țară africană – abordare africană”. Ei bine, dacă i-așa, atunci Tănase ar fi trebuit să apară în sala de judecată în fustă de stuf și mărgele din dinți de crocodil.

Cea mai interesantă parte a discuției vizează ”jaful secolului”. Veaceslav Platon – Slava – numește deschis numele beneficiarului final al banilor furați. Răspunzînd la întrebarea lui Tănase -  Sașa – de ce cei care au furat să nu întoarcă măcar o parte pentru a-și spăla reputația, Platon răspunde: ”Tu știi pe cine să întrebi despre asta. Întreabă: ”Vladic, ascultă, poate întorci o parte din bani ?” Vei vedea reacția”. Sperăm că nu trebuie să le explicăm cititorilor cine este ”Vladic”.

”Că Vlad este implicat nemijlocit în asta este demonstrat prin faptul că Victoriabank a oferit BEM un credit interbancar de 1 miliard 800 de milioane de lei cu două săptămîni înainte de falimentul BEM”, a continuat Platon. ”Ceea ce ține de bănci, asta nu se putea face fără politicieni. Furtul a fost dirijat de politicieni. Politicienii au fost principalii”, a mai spus el.

Complicele în furtul miliardului, Platon, rostește numele guvernatorului de atunci al Băncii Naționale, Dorin Drăguțanu. Întrerupînd încercările lui Tănase de a-l proteja pe finanțist, Platon spune: ”El a participat, nemijlocit, la această crimă. Ea a fost, practic, imposibilă fără rolul lui cu acele împuterniciri ale Băncii Naționale pe care ți le-am enumerat. Vei înțelege. Eu am dovezi concrete. Chiar și în lipsa acestora, eu ți-am spus ce împuterniciri avea el. Este imposibil să furi din trei bănci. Imposibil ! Înțelegi?”.

Dar,  ”totul este bine frumoasă marchiză” pentru că banii furați nu-i caută nimeni. ”Atunci cînd niște procurori normali vor veni și vor vedea ce au făcut acești băieți, se vor lua de cap pentru că nimeni nu a făcut nimic”, a conchis Veaceslav Platon.

Băiatul din orașul nostru

Este clar că într-un stat normal, necapturat, însuși faptul comunicării președintelui Curții Constituționale cu un om judecat pentru aplicarea ”schemelor gri” în sistemul bancar ar fi generat nu doar demisia benevolă a acestuia, ci la renumita frază în stilul lui Trump: ”Scuzați, dar sînteți demis”. Cu dosarul penal de rigoare evident.

Iar în acest caz ar ieși la iveală și alte păcate ale lui Tănase.  Spre exemplu cum prietenul Sașa, fiind, în 2010, la primul său mandat de ministru al Justiției, a insistat din răsputeri (și, probabil, nu gratis) pentru promovarea în Parlament a legii cu privire la executorii judecătorești privați. Pentru ca prietenului lui Sașa să-i fie mai ușor să comită atacuri raider asupra întreprinderilor, fabricilor și bancurilor.

Potrivit datelor portalului Independent, anume Tănase a pregătit, în 2010,  baza juridică ”Laundromat” ,  oferind judecătorilor o taxă de stat de 3 %. Atunci, prin intermediul băncilor lui Platon s-au spălat 22 miliarde de dolari, iar bugetul statului a pierdut circa 500 de milioane de dolari.

Tănase a călcat Constituția în picioare, a anulat limba moldovenească, a pregătit baza pentru anularea neutralității. Acest cetățean a pus declarația de independență mai presus decît Legea Supremă, fapt prin care a subminat statalitatea moldovenească. Tot el a pregătit aspectele juridice pentru legalizarea partidelor unioniste.

Așa că discuția telefonică este doar o fărîmă din ”bagajul” menționat mai sus.  Actuala guvernare nu-și bate capul cu asemenea mărunțișuri, iar Tănase nu și-ar fi dat demisia din această cauză. Mai ales că, inițial, el nici nu avea de gînd.  După publicarea discuției, el a declarat că ”în această discuție nu este nimic important”. Peste numai o zi, însă, s-a răzgîndit și și-a anunțat demisia devenind, în acest fel, cel mai ”de scurtă durată” ministru din istoria contemporană a Moldovei, menținîndu-se în fotoliu exact 60 de zile.

La plecare, stingeți lumina

Ce la determinat, totuși, pe Alexandru Tănase să renunțe, benevol, la ”treuca” puterii ? Pot fi examinate trei variante. Primele două sînt utopice, însă, ca versiuni se potrivesc. Așa deci, prima variantă: Păpușarul, care nu vrea înainte de alegeri să terfelească și mai mult imaginea și așa mîrșavă a PDM, i-a ordonat lui Tănase să plece în demisie onorabilă sub strălucirea soarelui ”europenității”. După care, ultimul a început să îndruge palavre corespunzătoare: chipurile, acest lucru este în spiritul valorilor europene, pentru ca ocuparea oricărei funcții de stat să se bazeze pe încrederea oamenilor, iar dacă încredere nu există trebuie de plecat. A doua variantă, la drept vorbind, atîtnă pe un fir de ață – Tănase a eliberat fotoliul de ministru pentru a se așeza în fotoliul de primar al municipiului Chișinău, antrenîndu-se în alegeri în calitate de candidat ”independent”. Această indicație i-ar fi fost dată în oficiul PDM.

Ați rîs ? atunci trecem la varianta a treia – cea mai rațională. Îl vom numi condiționat ”șobolanul care fuge de pe corabia eșuată”. Domnul Tănase, întotdeauna,  a avut un miros foarte subtil pentru locul unde se poate aprinde pămîntul și de unde trebuie să șteargă repede putina. Trebuie doar să ne amintim cît de ușor s-a lepădat el de Vladimir Filat al cărui adjunct era pe linie de partid și alături de care a condus evenimentele din aprilie 2009.

Imediat după publicarea convorbirii telefonice, Tănase nu și-a dat seama că i s-a oferit o șansă minunată de a sări din barca Păpușarului care iată-iată pierde echilibrul.  La drept vorbind, este nu tocmai benefic să stai printre hienele ce urăsc populația. Cu atît mai mult cînd în fața ochilor se perindă exemplul aceluiași Dorin Drăguțanu, fugit peste hotare  și care, puțin probabil, va compărea în fața instanței moldovenești. După ce a mai meditat puțin, Tănase a înțeles că este mai bine să plece acum, un prilej mai bun nu va apărea. Decît, ulterior, să răspundă pentru faptele sale. Asta este curat în stilul ”euro-integratorilor” noștri – să mîrșăvească și să plece. Și fără (O, Doamne !) a înștiința stăpînii.

Alexandru Tănase a luat decizia de a renunța la funcția de ministru al Justiției fără a discuta acest lucru cu partidul care l-a înaintat în această postură. Fapt care a și fost confirmat de secretarul de presă al PDM, Vitalie Gamurari: ”Eu nu pot să comentez, eu nu știu. Probabil, aceasta este poziția lui personală”.
 
La asta ne și oprim deocamdată. Evident, evoluția evenimentelor va induce claritate în toată această istorie.

Eugeniu Marianскачать dle 10.6фильмы бесплатно
Рейтинг статьи: