În goana după minimul de existență
РУС. MOLD.
» » În goana după minimul de existență

În goana după minimul de existență

20-04-2018, 14:30
Viziuni: 3 366
  
Versiunea de tipar   
În goana după minimul de existențăAutorităților le este convenabil să reducă mărimea minimului de existență pentru a justifica majorarea rușinoasă a pensiilor și salariilor
 
Minimul de existență în Moldova este o noțiune relativă. Cel mai probabil, majoritatea deputaților nu știu care este acesta, pentru că ei au alte interese. Nici majoritatea cetățenilor noștri nu știu mărimea minimului de existență. La ce bun, dacă nici măcar pensiile nu ajung să-l acopere? Oamenii încearcă să supraviețuiască din contul a ceea ce au în portmoneele lor mult prea subțiri.

Creșterea modestă a minimului

Anul trecut, minimul de existență în Moldova a fost de 1862,4 lei (109 dolari SUA) pe lună per cap de locuitor, ceea ce este cu 63,2 lei (3,5 %) mai mult decît în 2016. Această statistică seacă, însă, nu spune mai nimic.

Prețurile la alimente, medicamente, servicii comunale cresc anual, poate chiar lunar. Iată, însă, minimul de existență crește foarte modest. În anul 2016, acest indice a constituit 1799,2 lei (90 de dolari SUA) pe lună per cap de locuitor, ceea ce este cu 3,8 % (65,1 lei) mai mult decît în 2015 cînd a constituit 1734,1 lei pe lună în mediu pentru o persoană, ceea ce este cu 6,6 % (107 lei) mai mult decît în 2014. De ce așa? Și, în general, ce fel de noțiune este aceasta și cine are nevoie de ea?

Dacă e să recurgem la dicționare vom afla că minimul de existență înseamnă «indicator ce reprezintă mărimea valorică a volumului minim de consum al bunurilor materiale şi a serviciilor pentru satisfacerea necesităţilor principale, menţinerea sănătăţii şi pentru susţinerea viabilităţii omului».

Cît privește serviciile, înțelegem că acestea nu se referă doar la coafură și circuitul în transportul public, dar și achitarea serviciilor comunale. Iar acest capitol presupune cheltuieli destul de impunătoare, care consumă cea mai mare parte a așa numitului minim de existență.

În noua metodologie se ia în calcul și consumul sezonier de fructe și legume și consumul zilnic minim de calorii. La recomandarea Organizației Mondiale a Sănătății, consumul minim de calorii pe zi a crescut de la 2282 pînă la 2400.

Din categoria produselor calorice fac parte uleiul vegetal și untul, baconul, carnea grasă de porc, salamul afumat, maioneza, nucile, ciocolata și articolele de cofetărie umplute cu cremă, carnea de porc, salamul fiert, smîntîna, brînza grasă, scrumbia, pîinea albă, pastele făinoase, zahărul, mierea, dulcețurile. Reieșind din această listă, pentru a consuma toate caloriile necesare, oamenii noștri își pot permite pîinea, pastele făinoase și ulei de floarea soarelui.

Necesitățile culturale ale cetățenilor, care sînt, chipurile, incluse în acest minim de existență, le omitem modest. Ce fel de valori mai pot exista pe stomacul gol...

Între oraș și sat

Suma minimului de existență diferă între sat și oraș. În acest fel, indicatorul pentru locuitorii orașelor mari — Chișinău și Bălți este de 2072,6 lei, ceea ce este cu 11,3 % mai mult decît în alte orașe din republică (1861,6 lei) și cu 17,1 % mai mult decît în localitățile rurale (1770,5 lei).

Și de ce mă rog au fost ofensați sătenii? Actuala guvernare s-a străduit foarte bine să șteargă granițele între sat și oraș. Acum, nici traiul la țară nu mai este ieftin. Locuitorii de la sate, de asemenea, achită facturi pentru energia electrică, gaz, apă, plătesc pentru lemne și cărbune exagerat de scumpe. Iar opinia precum că sătenii trăiesc din contul pămînturilor pe care le au în proprietate este foarte exagerată. Desigur, ei nu se duc la piață pentru un mănunchi de pătrunjel. Dar nici pe departe nu găsești în toate gospodăriile pămînturi pline cu de toate. Nici orătănii nu cresc în toate ogrăzile. Pentru a întreține păsări și animale este nevoie de hrană, care, la fel, nimeni nu o alocă gratis.

Dar cel mai greu le este pensionarilor singuratici de la sate, care, din cauza vîrstei nu mai pot munci nici măcar în grădina de lîngă casă. Iar pensiile la sate, tradițional, sînt mai mici decît în orașe. Un singur lucru bun — aerul este mai curat, însă, nu poate fi uns pe pîine.

Pensionarii trebuie să mănînce mai puțin

Pensionarilor noștri, indiferent unde locuiesc, la sat sau în oraș, le este foarte greu să supraviețuiască cu banii din pensiile lor. Coșul minim de consum pentru pensionari a fost stabilit, anul trecut, în valoare de 1547,5 lei. Totodată, pensia medie (1527,9 lei la 1 ianuarie 2018) acoprea acest minim în proporție de 98,7 %. Statistica, însă, indică valoarea «pensiei medii» pe care nu o ridică sute de mii de pensionari moldoveni.

Potrivit datelor Casei Naționale de Asigurări Sociale, la începutul anului 2018, în Moldova erau înregistrați 533 de mii de beneficiari de pensii de vîrstă. Dintre care, doar 144 de mii (27 %) ridică pensii ce acoperă coșul minim de consum, cu 20 sau 100 de lei mai mult. Restul, 73 la sută dintre pensionari ridică pensii ce nu acoperă acest indice.

Ajungem la întrebarea, cui îi este necesar să deducă mărimea minimului de existență, mai exact, de ce acest indice este așa cum este? În conformitate cu legislația Republicii Moldova, calcularea minimului de existență este necesar pentru estimarea nivelului de viață al populației și argumentarea necesității de modificare a pensiilor sau altor tipuri de venit. În acest fel, anume autorităților le este convenabil să reducă valoarea coșului minim de consum pentru a justifica majorarea rușinoasă a pensiilor și indemnizațiilor.

Iar faptul că indicele minim de consum pentru pensionari este mai mic decît al persoanelor angajate se înțelege... Pensionarii duc un mod pasiv de viață, de aceea și să mănînce trebuie mai puțin, iar consumul de carne roșie la bătrînețe, în general, este nociv... Iată cum se îngrijește statul de pensionari, îi ferește de boală. Iar faptul că aproape toate persoanele în etate au un «buchet» întreg de afecțiuni cronice și zilnic trebuie să-și administreze medicamente, uneori foarte scumpe, cel mai probabil, nu se ia în calcul.

Și dacă e să calculăm la modul real de cîți bani are nevoie o persoană pentru a-și procura alimente, medicamente, pentru a putea achita facturile la serviciile comunale, acest indicator minim de existență ar trebui să fie de două-trei ori mai mare. Nu mai vorbim despre achiziții noi, relaxarea la cinematograf sau... Doamne ferește, o vacanță pe malul mării.

Judecînd după minimul de existență, majoritatea pensionarilor noștri mănîncă pe săturate doar de Crăciun și Paște, iar pentru a marca aceste sărbători fac economii pe tot parcursul anului.

Cum guvernarea-i nedreptățește pe cei mici

S-ar părea că mai rău decît pensionarii noștri nu mai trăiește nimeni. În cazul indemnizațiilor oferite de stat pentru întreținerea copiilor de pînă la trei ani, rata de acoperire a coșului minim de consum este și mai mică — de doar 88,8 %, (1348,4 lei). Acest indice, însă, este valabil doar pentru persoanele asigurate, adică, pentru mamele care au fost încadrate în cîmpul muncii pînă la nașterea copilului.

Indemnizația oferită pentru restul mamelor — 540 de lei, este cu 64,4 % mai mică decît indicele minim de existență pentru copiii mici. Precum se știe, în condițiile unui șomaj absolut, în Moldova avem foarte multe mămici neangajate. Și ce poți cumpăra unui copil pe banii pe care-i oferă statul cu atîta generozitate pentru copilăria fericită a celor mai mici cetățeni?

Ana Vetrovaскачать dle 10.6фильмы бесплатно
Рейтинг статьи: