Hoția — ca și servicii bancare
РУС. MOLD.
» » Hoția — ca și servicii bancare

Hoția — ca și servicii bancare

4-06-2018, 09:03
Viziuni: 27
  
Versiunea de tipar   
Hoția — ca și servicii bancareActuala guvernare nu a lăsat urme atît de adînci și ireparabile nici într-o altă sferă a economiei, precum în sectorul bancar


 
Astăzi, nimeni nu mai fură bănci cu pușca în mînă — totul se realizează cu ajutorul acțiunilor și resurselor administrative. În schimb sumele furate de hoții contemporani se raportează la miliarde de dolari transferate în zone offshore.

Jaful secolului

Istoria miliardului furat este bine cunoscută oricărui cetățean al Moldovei. Știu despre asta pînă și cei mai mici copii. Nu cunosc istoria doar reprezentanții puterii, care dau nedumeriți din umeri și flutură din mîini — unde, chipurile, s-a pierdul miliardul furat, nici nu ne duce capul... Desigur, ei ar putea citi acest lucru în raportul Kroll, însă, documentul este elaborat în limba engleză și, ca naiba, toți traducătorii din țară au plecat la munci peste hotare...

Și totuși, nu va fi în zadar să reamintim că în 2014, cu o săptămînă înaintea alegerilor parlamentare, surse din trei bănci moldovenești (Banca de Economii, Banca Socială și Unibank) în valoare de 1 miliard de dolari au fost transferate în Marea Britanie și Hongkong pe conturile unor companii fictive, iar apoi depozitate într-o bancă letonă din numele diferitor cetățeni străini. Adică, s-a aplicat așa numitul «carusel» pentru a ascunde identitatea beneficiarilor finali.
 
Frauda bancară a lovit crunt în economia țării. După produsul intern brut, Moldova, abia anul trecut, a revenit la nivelul anului 2014, pînă a fi comis jaful secolului. Trebuie să spunem că trei ani și jumătate au fost, practic, pierduți, indiferent de ce nu ar declara premierul Pavel Filip despre succesele Guvernului său. Economia moldovenească continuă să fie cea mai săracă pe continentul european și închide ratingul țărilor CSI.

Anchetarea furtului nu s-a finalizat nici pînă astăzi. Mai mult decît atît, guvernarea nu manifestă insistență și interes necesar pentru a face lumină în această crimă. Nici Guvernul, nici Procuratura Generală, nici CNA nu atrage escrocii, ale căror nume sînt bine cunoscute, la răspundere. Președintele Băncii Naționale, Sergiu Cioclea, afirmă că sectorul bancar din Moldova se stabilizează, a devenit mult mai atractiv pentru investitorii străini. Poate că așa și este, doar că pînă nu vor fi atrași la răspundere toți cei implicați în furtul miliardului, niciun fel de reforme nu vor fi de folos, nicio lege nouă nu va aduce salvarea, iar toate speranțele pentru normalizarea situației în sectorul bancar se vor risipi ca fumul.

Auto-însănătoșirea!

După «jaful secolului» a început un fel de «curățare» a băncilor. Pentru început, a fost «curățată» Banca Națională — guvernatorul acesteia, Dorin Drăguțanu, implicat direct în frauda bancară, a fugit din țară și pînă la ora actuală nu se știe unde se află.

Cele trei bănci cu probleme au fost lichidate. Banca națională a fost nevoită să majoreze cota de bază a refinanțării în termeni restrînși de la 4,5 pînă la 17,5 la sută pentru a păstra banii în sistem. Un alt «medicament» a fost blocarea acțiunilor ce aparțineau acționarilor netransparenți. Chipurile, pentru asigurarea transparenței proprietății.

În ceea ce privește majorarea cotei procentuale de bază. Atunci, experții au ajuns la concluzia că această măsură nu a rezolvat și nici nu va rezolva nimic pentru că acest instrument indirect al politicii monetar-creditare nu funcționează în țara noastră. Iar intervențiile valutare au dus doar la epuizarea fără precedent a rezervelor.

Dar sub stindardul luptei împotriva acționarilor netransparenți, de facto, au fost create condiții — inclusiv bază legislativă — pentru acapararea oricărei bănci din țară. Executorii — banca Națională și organele de drept. Cum se face acest lucru? Banca Națională este în drept să califice orice acționar drept grup concentrat sub un pretext absolut inventat. Sau chiar fără pretext. Cu atît mai mult că un grup concentrat pot fi calificați cei care nu-i plac or, are impresia că nu-i plac, or, la indicația cuiva.

Cei care nu sînt pe placul Băncii Naționale sînt calificați drept grup concentrat și obligați să-și vîndă acțiunile. Și le pot vinde doar celor «aprobați» de Banca Națională (conform unei dispoziții speciale a Guvernului Leancă). Și fiți siguri, acțiunile vor fi vîndute unei firme fictive în spatele căreia stă cineva important. Schema a fost testată pe două instituții financiare: Moldova-Аgroindbank și Moldindconbank. Conform zvonurilor, acestea au trecut în gestiunea lui Vladimir Plahotniuc.

Iar recent, s-a scurs informația precum că consorțiul internațional, din care face parte organizația financiară internațională și două fonduri de investiții de peste hotare, intenționează să achiziționeze în comun procentul majoritar de acțiuni a MAIB. Și toate ar fi la locul lor dacă Banca Transilvania din România nu ar fi cumpărat 39,2 % din acțiunile băncii moldovenești Victoriabank, care aparține companiei offshore din Cipru Insidown LTD. Însă, proprietarul de facto al Victoriabank era liderul PDM.

Omul de afaceri, Veaceslav Platon, condamnat la 18 ani de închisoare pentru escrocherie, a încercat să prevină consiliul administrativ al Băncii Transilvania, afirmînd că, în 2014, compania din Cipru a cumpărat acțiunile băncii pe banii scoși din banca de Economii.

Și dacă-i așa, acțiunile Victoriabank, despre care este vorba, ar putea fi confiscate în beneficiul statului, iar toți participanții la tranzacție vor fi anchetați penal sau chiar pentru furt.

Românii nu au ascultat, Plahotniuc a vîndut banca, iar acum încearcă să o vîndă pe a doua. Se pare că asta se numește «spălare de bani»?

Cu o asemenea reformă nici război nu mai trebuie

Așa cum înțelegem, esența «reformelor» în sectorul bancar, implementate de actuala guvernare, s-a redus la hoția investitorilor ale celor mai mari două bănci din țară și oferirea de atribuții nelimitate pentru hoțiile ulterioare ale investitorilor din alte bănci. În statele normale, necapturate, asemenea reforme ar constitui subiectul unui dosar penal serios.

Totodată, au fost hoțiți și acționarii companiilor de asigurări. Acolo nu era criză, în schimb, erau bani. Dar, așa cum denotă practica, actuala guvernare moldovenească nu va suporta niciodată ca oamenii să aibă mulți bani.

Unde mai pui că pentru realizarea acestei reforme s-au alocat bani din partea FMI și BERD (undeva cam 183 de milioane de dolari) și s-a desfășurat sub egida celor două instituții. Reprezentanții acestora, într-un glas, vorbeau despre succesele reformei din sistemul bancar.

Din barei motive, însă, bancherii de acolo nu au văzut că, în Moldova, rata de rezervare pentru valuta națională constituie, spre exemplu, 40 la sută. Pentru comparație: China — 18 %, SUA — 10 %, Marea Britanie — 5 %, Japonia — în general, de la 0,05 pînă la 1,3 % %.

În ultimul deceniu, băncile centrale ale multor state au redus sau în general au renunțat la cerințele de rezervă. Or, banca centrală, de regulă, nu plătește dividende pentru rezerve, iar băncile comerciale pierd venitul potențial. Adică, sistemul bancar nu se dezvoltă sau se dezvoltă slab. Acțiunile actualei guvernări, însă, precum și a BNM care i se subordonează, în raport cu băncile comerciale amintește despre pelicula lui Serghei Ivanov «Bascacii colectează tributul hanului».

* * *
Actuala guvernare moldovenească, creînd propriul cadru normativ pentru jonglarea cu succes a sectorului bancar, a admis abuzuri nemaivăzute care au prejudiciat enorm țara. Și dacă nu vom descîlci pînă la capăt această situație, nu-i vom atrage la răspundere pe toți cei implicați în devastarea sistemului bancar, nu vom mai putea remedia situația.

Dmitri Crîmovскачать dle 10.6фильмы бесплатно
Рейтинг статьи: