Robii
РУС. MOLD.

Robii

1-10-2018, 09:58
Viziuni: 4 587
  
Versiunea de tipar   
RobiiÎn lumea contemporană, robia capătă o amploare tot mai înspăimîntătoare și sălbatică
 
Din păcate, la fel ca și mii de ani în urmă, în lumea contemporană, problemele legate de robie și vinderea oamenilor, ca și munca forțată, sînt actuale și astăzi.

În ciuda acțiunilor de contracarare întreprinse de organizațiile internaționale, nu se reușește eliminarea flagelului traficului de ființe umane. Mai ales în țările Asiei, Africii și Americii Latine, unde specificul cultural-istoric local, pe de o parte, și nivelul colosal al polarizării sociale, pe de altă parte, creează premise pentru păstrarea acestui fenomen oribil. Anual, în toată lumea, cel puțin 4 mii de oameni devin victime ale traficanților de robi. Traficanții de «carne vie» obțin venituri colosale, care se cifrează la miliarde de dolari. Pe piața neagră, «carnea vie» este a treia cea mai profitabilă după droguri și arme.

Puțină statistică

La ora actuală, robia este oficial anulată în toate țările lumii. Ultima țară, care a interzis munca sclavă rușinoasă este Mauritania. Interdicția respectivă a intrat în vigoare în iulie 1980. Cu toate acestea, anularea oficială a robiei nu înseamnă că această problemă a încetat să existe.

Organizația pentru apărarea drepturilor omului Walk Free a prezentat un nou rating Global Slavery Index. Potrivit acestuia, în toată lumea, 40,3 milioane de oameni sînt într-o formă sau alta de robie, totodată, 71 la sută dintre numărul robilor sînt femei. Prin termenul de «robie» experții au calificat munca copiilor și munca forțată, exploatarea sexuală, căsătoriile forțate, traficul de persoane pentru comerțul cu organe. În primele zece celor mai mari state deținătoare de robi s-au pomenit țările Africii și Asiei: Eritreea, Burundi, Republica Centrafricană, Afganistan, Mauritania, Sudanul de Sud, Pakistan, Cambodgia și Iran.

În acest rating, Moldova noastră s-a pomenit pe poziția a 65-a întrecînd Rusia cu o poziție. Potrivit estimărilor apărătorilor drepturilor omului, 22 de mii de cetățeni ai țării noastre sînt în stare de robie, or, 5,51 de oameni la 1000 de locuitori. Cît ține de vecinii noștri de peste Prut, în România s-au depistat de patru ori mai mulți robi decît în Moldova (86 de mii de oameni), deși pe cap de locuitor s-a calculat 4,32 de robi la 1000 de oameni. În cazul altor vecini — ucrainenii — situația este mult mai dramatică: 286 de mii de robi, indicele «pe cap de locuitor» — 6,41 de robi la 1000 de locuitori.

Nu toate stau bine nici în țările dezvoltate. Marea Britanie a fost plasată pe locul 132. Experții au numărat în Marea Britanie 136 mii de robi, ceea ce depășește de 10 ori estimările Ministerului de Interne din țară. Statele Unite ale Americii se regăsesc pe locul 158. Acolo, circa 403 mii de cetățeni trăiesc în robie, adică fiecare al 800-lea. «Este o statistică de-a dreptul șocantă, care denotă pe cît de răspîndit este fenomenul robiei în toată lumea. Și, posibil, acest lucru se datorează doar atitudinii tolerante față de exploatare», consideră fondatorul Walk Free, miliardarul australian, Andrew Forrest.

Moldova înrobitoare

Departamentul de Stat al SUA a inclus Moldova în categoria țărilor, care «furnizează oameni pentru sclavia sexuală și muncă forțată». Despre aceasta se menționează în raportul Departamentului de Stat cu privire la traficul de persoane în 2017.

Țara noastră a fost inclusă în a doua categorie de state a căror guverne «nu corespund standardelor legislative minime cu privire la protecția victimelor traficului de persoane», iar printre motivele de bază pentru degradarea situației în acest domeniu se menționează «sistemul judecătoresc corupt, care pedepsește victimele și nu criminalii». În acest fel, conform raportului, situația degradează, iar Moldova «este țară — sursă de femei, copii și bărbați supuși robiei sexuale și muncii forțate de către traficanți». În afară de Moldova, în această situație se regăsesc mai multe țări din Europa, printre care — România, Turcia, Grecia, Ungaria, Azerbaidjan, Bosnia și Herțegovina, Macedonia, Kosovo, Letonia și Estonia.

Pe parcursul anului 2017, Procuratura Generală a Republicii Moldova a înregistrat 222 de crime legate de traficul de persoane în Moldova. Dintre acestea, 41 au fost legate cu traficul de copii, 22 de cazuri — muncă forțată, 55 — proxenetism.

Și iată doar cîteva ilustrații din acest an. În februarie, polițiștii britanici au scos din robia muncii peste 50 de persoane între care se aflau moldoveni și români. Oamenii au fost ademeniți în Marea Britanie de către un tînăr din România, care le-a promis salarii mari. Însă, după ce au ajuns la destinație, oamenii s-au pomenit în robie și obligați să trăiască în condiții inumane. Robii erau impuși să facă munci grele pe șantierele de construcție, iar în cazul în care refuzau — erau amenințați cu violența fizică. În aceeași lună, la Chișinău a fost reținut directorul interimar al școlii tehnice profesionale Nr. 2, care vindea elevii în robia proprietarilor hotelelor și restaurantelor din România. Bănuita vindea copii ce proveneau din familii social vulnerabile trimițîndu-i la lucru în calitate de forță de robie ieftină în hotele și restaurante.

În martie, în condiții de sclavie s-au pomenit 17 locuitori din raionul Călărași, care s-au dus la muncă în Polonia. În locul celor opt ore de muncă promise, oamenii erau obligați să muncească zi și noapte. Fiecare persoană era obligată să curețe cîte 320 de kg de ceapă pe zi, iar acest volum de muncă într-un asemenea perioadă de timp este practic imposibil de realizat. Pentru neîndeplinirea normelor, oamenii erau pedepsiți prin reducerea remunerării. Și numărul cazurilor de acest gen este în creștere în Moldova.

* * *
Poate fi oare eradicată robia contemporană și comerțul cu robi? Nu, consideră experții. Cel puțin, pînă cînd nu vor fi lichidate motivele social-economice, culturale și politice, care alimentează acest flagel, este prematur de a vorbi despre eliminarea lui la nivel mondial.

Dacă în țările europene situația mai poate fi corectată prin intermediul sporirii eficienței de muncă a organelor de drept, limitarea migrației ilegale a muncii dintr-o țară în alta, atunci în țările din «lumea a treia», evident, situația va rămîne neschimbată. Poate chiar că se va înrăutăți dacă e să avem în vedere necorespunderea ritmului de creștere demografică și socială în majoritatea țărilor asiate și africane, de asemenea, gradul înalt de instabilitate politică generată, inclusiv, de criminalitate și terorism.

Evgheni Tamanțev
скачать dle 10.6фильмы бесплатно
Рейтинг статьи: