Merge moșul să-și caute prînzul
РУС. MOLD.
» » Merge moșul să-și caute prînzul

Merge moșul să-și caute prînzul

17-05-2019, 11:09
Viziuni: 213
  
Versiunea de tipar   
Merge moșul să-și caute prînzulPrim-ministrul Moldovei, Pavel Filip, a fost la Bruxelles
 
Motivul principal al voaiajului său în capitala belgiană a fost marcarea aniversării de zece ani a proiectului «Parteneriatul Estic». Dar, din mari, mari, mari păcate, Moldova a încetat să mai fie «soția iubită» a Uniunii Europene.

Un pic de istorie. Ideea proiectului «Parteneriatul Estic» a fost prezentată de ministrul Afacerilor Externe al Poloniei, Radosław Sikorski, cu susținerea Suediei, în cadrul Consiliului UE pentru probleme generale și externe, încă pe 16 mai 2008. Principalul scop al acestui proiect — dezvoltarea relațiilor integraționiste ale Uniunii Europene cu alte șase republici din fosta URSS și anume — Moldova, Azerbaidjan, Armenia, Belarus, Georgia și Ucraina. Pe 7 mai, la Praga, în cadrul unei întrevederi constitutive, a fost adoptată declarația comună pe marginea problemelor Parteneriatului Estic și proiectul a fost aprobat. Nu ne vom aprofunda în esență — a fost un imbold sincer al UE de a ajuta tinerele republici să se integreze în bogata și prospera Europă, sau un buf ordinar. Dar să raționalizăm puțin: unde a ajuns Moldova grație acestei inițiative, respectiv, unde am ajuns noi cu toții. Vom remarca din start că, din cele șase state, au acceptat să participe la «Parteneriatul Estic» doar trei — Moldova, Georgia și Ucraina. Inițial, pentru noi, lucrurile se aranjau pe cît se poate de bine. Și nu pentru cetățeanul de pe segmentul mediu, ci pentru funcționarii și așa grași și care erau atît de dulce legănaţi de curatorii lor occidentali, executînd cu ascultare toate solicitările lor, astfel că ultimii ne-au îndrăgit atît de mult.

Acești funcționari se băteau cu pumnul în piept și raportau că toți banii primiți din partea UE în cadrul «Parteneriatului Estic» sînt meniți pentru combaterea corupției, reforma justiției, modernizarea sistemului managerial și asigurarea securității, integrarea economică și convergența cu ramurile politicii economice a UE, securitatea energetică ș. a. m. d., nu au fost cheltuiți în zadar. Cei din occident îi credeau și continuau să le dea bani.

Mai mult ca atît, Moldova a fost pusă drept etalon, în calitate de copil ascultător, care îndeplinește clar și strict toate comenzile celor mai mari. Drept confirmare a acestui fapt a devenit fraza precum că Moldova este «istoria de succes», care a fost rostită de fostul vicepreședinte al SUA, Joe Biden, în timpul vizitei sale la Chișinău din martie, 2011.

Treptat, însă, cei din Uniunea Europeană au început să se maturizeze și să înțeleagă cu cine s-au legat și că banii pe care-i trimit în cadrul programului «Parteneriatul Estic» nu ajungeau la destinație, ci se opreau în buzunarele funcționarilor care-i împărțeau între ei după bunul lor plac.

Bruxellesul indignat a început să semnalizeze capitalei moldovenești despre nerealizarea reformelor. Nu doar o singură dată, guvernarea a fost lipsită de finanțare, ulterior, însă, aceasta a fost reluată.

Răbdarea a crăpat definitiv acum un an, atunci cînd UE a înghețat ajutorul macrofinanciar în valoare de 100 de milioane de euro pentru Chișinău. Motivul — invalidarea alegerilor primarului capitalei Republicii Moldova și ignorarea cerințelor Comisiei de la Veneția. Printre care — revenirea la sistemul electoral mixt și lupta reală împotriva corupției. Într-un cuvînt, Moldova a încetat să mai fie jucăria preferată a funcționarilor europeni și, pentru că locul sfînt nu poate să fie gol, locul Moldovei a fost ocupat de Georgia.

Trebuie de menționat că și «Parteneriatul Estic» în sine, mai cu seamă semnarea Memorandumului de la Vilnius, au pus Moldova într-o situația foarte neconvenabilă. Economia nu se dezvoltă, mărfurile care se mai produc în țara noastră nu trebuiesc nimănui în Europa, pentru că această piață fie că este ocupată, fie că calitatea produselor autohtone nu corespunde cerințelor UE. Mai pe scurt, aceasta este situația.

În legătură cu acest fapt, este greu de crezut că scopul vizitei lui Pavel Filip la Bruxelles a fost doar să servească șampanie și să guste scoici. Ceva ne sugerează că premierul nostru a mers din nou să cerșească bani pentru democrați. Și s-a acoperit rușinos sub paravanul flerului jubileului «Parteneriatului Estic».

Piotr Bulîjnîi
скачать dle 10.6фильмы бесплатно
Рейтинг статьи: