Pustiul viitorului
РУС. MOLD.
» » Pustiul viitorului

Pustiul viitorului

7-12-2019, 09:33
Viziuni: 215
  
Versiunea de tipar   
Pustiul viitoruluiÎn Moldova au rămas destul de puțini savanți. Și asta deoarece în societatea noastră nu se prea manifestă interes nici față de numărul, nici față de valoarea lor
 
Moldova își pierde cetățenii săi. Pe mulți — pentru totdeauna. Oamenii noștri pleacă peste hotare nu numai pentru ca să construiască case pentru alții, să lucreze pe plantațiile altora ori să-i îngrijească pe bătrînii bogați din străinătate. Pleacă și specialiști calificați — savanți, arhitecți, ingineri, medici. Pleacă din cauza că la baștina lor ei nu văd perspective nici pentru îmbunătățirea bunăstării familiilor, nici pentru dezvoltarea lor profesională.

BM este îngrijorată

Potrivit prognozei economice «Migrația și scurgerea de creiere» în Europa și Asia Centrală, făcută de Banca Mondială (BM), în anii de independență din Moldova au emigrat 1 milion de oameni. Circa 40 la sută din ei sunt persoane cu studii superioare. Respectivul raport este întocmit în baza datelor din anul 2017. Autorii raportului au explicat că este vorba atît de emigranți, cît și de migranți de muncă, deoarece să divizezi aceste două valuri ale migrației este complicat. În foarte multe cazuri, cu timpul, migranții de muncă se stabilesc cu traiul în țările care le-au oferit un loc de muncă. Potrivit informației BM, 83,2 la sută dintre moldovenii care și-au părăsit țara au plecat în Federația Rusă, Italia și Portugalia.

Pînă și Banca Mondială căreia, în linii mari, n-are de ce să-i pese de țara noastră, în raportul său și-a exprimat îngrijorarea față de faptul că în Moldova continuă «scurgerea creierelor» și că, în cea mai mare parte, emigrează populația calificată în diferite profesii. Ceea ce nu înseamnă că posesorii diplomelor de studii superioare și a documentelor ce confirmă gradele lor științifice peste hotare vor lucra după specialitatea lor.

În raport se menționează că «Emigrarea forței calificate de muncă este o problemă serioasă. Asemenea tendințe stabile deseori devin consecința și nu cauza unor probleme mai profunde. În țările-donatoare (țări cu migrație de masă), îmbunătățirea calității administrării statului și consolidarea bazelor instituționale sunt obiective de lungă durată ale politicii economice direcționate spre lichidarea cauzelor emigrării continue».

Pentru a stopa acest proces de pierdere a cadrelor, BM recomandă să fie dezvoltat sectorul privat și create locuri de muncă, să se investească în domeniul studiilor superioare, să fie lărgite oportunitățile economice pentru femei și consolidate relațiile cu diaspora.

Investiții, dar nu și rezultate

Aproximativ despre aceleași lucruri a vorbit la întîlnirea sa cu jurnaliștii la Agenția Sputnik și analistul principal al Companiei Alpari, Vadim Iosub, el accentuînd atenția asupra faptului că Republica Moldova trebuie să săvîrșească un salt economic și să iasă din criză. De aceea, pentru dezvoltarea și fortificarea economiei, autoritățile Moldovei trebuie să îndeplinească trei sarcini, însă nu separat, ci toate concomitent, deoarece, îndeplinite separat, ele nu vor avea efectul scontat. În acest context, analistul a mai spus că pentru asta resursele interne nu sunt suficiente. Este necesar să fie atrase investiții din exterior, așa cum au făcut alte țări care de acum au reușit să învingă sărăcia.

Este vorba despre dezvoltarea infrastructurii, îmbunătățirea climatului investițional și dezvoltarea capitalului uman.
Noțiunea «dezvoltarea capitalului uman» include în sine o mulțime de poziții. Inclusiv cea care să ofere cetățenilor studii medii și superioare de calitate. Financiarul a atenționat asupra faptului că în Moldova realizarea acestui obiectiv va fi complicată. Îndeplinirea respectivului punct necesită investiții serioase în domeniul educației, dar în Moldova un foarte mare număr de tineri, obținînd cunoștințe la baștină, după aceea pleacă peste hotare și lucrează pentru dezvoltarea economiei altor țări. De aceea este absolut necesar ca în educație să se investească, dar, totodată, să fie luate și anumite măsuri în ceea ce privește climatul investițional și depuse alte eforturi, pentru ca tînărul absolvent al unei instituții să dorească să-și aplice cunoștințele la baștina sa, ci nu în alte țări. De fapt, expertul economic nu a spus nimic nou, pur și simplu a conturat încă o dată cercul de probleme legate de migrația în masă a tinerilor specialiști.

Fărîmituri pentru știință

În timpul sovietic, absolvenții instituțiilor de învățămînt plecau la locul de lucru la care erau repartizați, adică acolo unde îi trimitea patria. Patria îi trimitea în diferite localități și tînărul specialist era obligat să lucreze acolo timp de trei ani, altfel spus, să compenseze în acest mod mijloacele investite de stat în studiile lui. La distanța de timp care ne desparte de acea perioadă, se poate spune că statul manifesta o atitudine nu prea umană față de tinerele cadre, deoarece, din cauza acestei obligații de a pleca la locul repartizat, deseori se destrămai familii abia nu demult create, alteori, dimpotrivă, se creau altele noi. Dar, pe de altă parte, anume în acest mod statul reușea să soluționeze problema asigurării cu cadre a tuturor domeniilor economiei. Odată ce așa se cuvenea, lucrînd undeva la periferie timp de trei ani, după aceea tînărul sau tînăra își putea face o carieră și în oraș. Principalul era că toți aveau un loc de lucru și că salariul era pretutindeni același și se achita la timp.

După destrămarea Uniunii Sovietice, locul de muncă a devenit o problemă. Institutele științifice de cercetare au început să devină pustii. Savanții care nu plecau din țară, nu se mai ocupau de elaborări științifice. De altfel, chiar și timpul ruinei și al umilințelor n-a reușit să nimicească în totalitate potențialul științific al Moldovei. În țara noastră continuă să fie făcute descoperiri pentru care Europa ne poate invidia. De aceea și ademenește talentele noastre. Doar un savant performant, în afară de salariu, are nevoie și de o bază științifico-practică, de bani pentru cercetări.

În acest context, să ne amintim că, la începutul anului 2001, cînd la guvernare a venit PCRM, tinerii nu tindeau să se preocupe de știință, în schimb, în piață au apărut sute de vînzători cu grade științifice. Și atunci, pentru a sprijini cadrele științifice și a pregăti cadre pentru domeniul științei, au fost majorate bursele și pentru studenți, și pentru candidații la un titlu științific. De asemenea, au fost majorate salariile corpului științifico-didactic. A fost restabilită Academia de Științe a RM, precum și finanțarea instituțiilor de învățămînt superior.

În anii de guvernare a PCRM, cheltuielile bugetului pentru burse au crescut de 7 ori! Totodată, în domeniul studiilor superioare a fost mărit de două ori numărul de locuri bugetare. În instituțiile de învățămînt superior și mediu special a crescut numărul bursierilor — de la 1 februarie, 2005, procentul de bursieri a fost mărit de la 40 la sută pînă la 70 la sută. Cheltuielile bugetare pentru educație au crescut de 7 ori, iar cheltuielile pentru dezvoltarea științei și a cercetărilor inovaționale — de 14 ori.

Cu bugetul nu-i poți reține

Moldova continuă să rămînă țara paradoxurilor. În condițiile unui șomaj general, țara duce lipsă de cadre de medici, pedagogi, de alte specialități. Deficitul acestora îl simte chiar și capitala republicii. De altfel, și savanți au rămas în Moldova destul de puțini. Pur și simplu, nimeni nu-i numără și nu-i apreciază.

Deosebit de activ pleacă în alte țări medicii tineri. Și asta deoarece salariul medicilor moldoveni e de cîteva ori mai mic decît în Uniunea Europeană. Chiar și în România vecină medicii sunt remunerați cu un salariu impunător. Spre exemplu, potrivit datelor din anul trecut, terapeuții rezidenți în al treilea an, care activează în cadrul subsecțiilor clinice, primesc, calculat în moneda moldovenească, un salariu de aproximativ 36 mii de lei, pe cînd cei din Moldova primesc de 7-8 ori mai puțin. Salariul unui tînăr specialist după finalizarea studiilor rezidențiale în anatomie patologică și medicină generală ajunge la suma de 90 mii de lei. E clar că nici nu are rost să facem comparație cu specialiștii noștri. Chiar și în țările mai puțin «înstărite» din Uniunea Europeană salariul tinerilor medici pornește de la suma de 1500 euro.

Iată de ce nu trebuie să ne mire faptul că, după absolvirea masteratului, tinerii medici pleacă peste hotare, unde sunt primiți cu brațele deschise. Desigur, mai întîi trebuie să se preocupe un timp de confirmarea diplomei, dar asta nu-l oprește pe nimeni. Tinerii specialiști întotdeauna pot fi descoperiți.

Așa că nu-i poți interzice tînărului specialist să plece încotro el găsește de cuviință să plece. Chiar și să-l condamni pentru asta nu poți. Totuși, la mijlocul verii, Guvernul Republicii Moldova a publicat un proiect-dispoziție cu privire la repartizarea absolvenților a unor programe instructive în domeniul educației pentru anul de studii 2019-2020. Unul din punctele acestuia prevede obligarea bugetarilor să lucreze un anumit timp conform profesiei studiate. Explicația e că respectiva necesitate a apărut din cauza plecării absolvenților peste hotare. Bineînțeles, statul e în drept să se aștepte la o careva «recunoștință» din partea absolvenților pentru banii bugetari pe care i-a cheltuit pentru instruirea lor. Pe de altă parte, pentru ca să ceri un careva «randament», trebuie să creezi condiții normale de lucru. Mai există și alte considerente — libertatea de alegere, libertatea de circulație etc. Dar asta e de acum altă temă.

Printre altele, înșiși studenții, cunoscînd situația, chiar și în condițiile în care au posibilitate să facă studii din contul bugetului statului, preferă formula mixtă. Adică, plata pentru o anumită perioadă a studiilor ei o achită din propriul buzunar. După care e cam greu să te descurci în problema cine, cui și ce îi este dator.

Pierderi și iar pierderi

Ca să fim drepți, trebuie să menționăm că «scurgerea creierelor» începe încă în perioada preuniversitară. Absolvenții colegiilor și liceelor moldovenești au posibilitatea să facă studii peste hotare. Și ei se împrăștie prin întreaga lume. Foarte mulți din tinerii noștri aleg România. Copiii talentați și capabili învață în instituții de studii superioare în mod gratuit, ba mai beneficiază și de burse. Numărul tinerilor care pleacă să facă studii în afara hotarelor Moldovei crește pe an ce trece, numărul acestora e de acum mai mare de 10 mii. La sfîrșitul studiilor, după ce au cunoscut modul european de viață, vor dori ei oare să revină la baștină?

Iar numărul potențialilor studenți în Moldova devine tot mai mic și mai mic. Reforma de optimizare a condus la faptul că, în anul 2012, mai mult de jumătate dintre copii n-au finalizat studiile medii. De acum în anul 2016, în clasele de liceu au intrat doar 37 la sută din numărul total al elevilor.

* * *
Totodată, schema exodului populației din țară continuă să trezească îngrijorare. Biroul Național de Statistică al republicii a făcut public numărul de locuitori ai țării noastre — 2 milioane 680 mii de oameni. Acest indice contrastează îngrijorător cu indicele din 1990, cînd în Moldova locuiau mai mult de 4 milioane de cetățeni. În ultimii cinci ani, plecarea masivă a cetățenilor din țară nu s-a micșorat. În această perioada, conform demografilor, Moldova au părăsit-o circa 190 mii de locuitori. Prognozele sociologilor sunt și mai proaste, ei declarînd că în anul 2035 populația Moldovei poate fi mai mică de 2 milioane de oameni, iar spre anul 2050 în general se va micșora pînă la un milion și jumătate. Cît privește un viitor mai îndepărtat, ți-e teamă să presupui ce va fi atunci. Teama o trezește faptul că atunci Moldova poate fi o pustietate.

Galina PROSOLOVA
скачать dle 10.6фильмы бесплатно
Рейтинг статьи: