Visul trebuie să devină realitate

«Proiectul moldovenesc» este continuitatea logică a tuturor acțiunilor PCRM orientate spre dezvoltarea Moldovei

 

Fiind, practic, deja, în opoziție, Partidul Comuniștilor a propus dezbaterii publice programul de lungă durată «Proiectul moldovenesc». La baza documentului au stat rezultatele guvernării PCRM pe parcursul a opt ani de zile. Programul prezenta în sine o platformă de dezvoltare a statului, iar societății civile și principalelor forțe politice din țară li se propunea să participe în calitate de parteneri.

Dimensiunea — europeană

«Proiectul moldovenesc» — un complex de măsuri și programe propuse spre implementare pentru asigurarea dezvoltării continue a Republicii Moldova. În special pentru deschiderea centrelor universitare și științifice, a noilor parcuri industriale în diverse localități ale țării, ceea ce ar fi contribuit la dezvoltarea industriei, inclusiv, a agriculturii. Se presupunea, de asemenea, atragerea planificată a investițiilor. «Proiectul moldovenesc» a inclus în sine și programul de lungă durată «40 de orașe».

În cadrul prezentării «Proiectului moldovenesc», liderul PCRM, Vladimir Voronin a subliniat că: «astăzi, pentru orice partid politic este important să demonstreze că reprezintă o forță capabilă nu doar să promoveze propriile strategii, dar și inițiativele comunitare, care, nici pe departe, nu sunt formulate doar la staff-urile partidelor, ci chiar în inima societății, în cele mai îndepărtate localități, în laboratoarele intelectuale bine știute și mai puțin cunoscute».

Potrivit lui Vladimir Voronin, care a prezentat proiectul acum șase ani, «Proiectul moldovenesc» va fi elaborat împreună cu toată societatea. El va ajuta țara să se ridice la un nou nivel, să se modernizeze.

În proiect vor fi incluse diverse subiecte și probleme, începînd de la modernizarea economică și dezvoltarea regională, pînă la învățămînt și cultură. Unul dintre cele mai importante puncte ale proiectului respectiv presupune că Chișinăul «devine capitala ambelor maluri ale Nistrului». «Proiectul moldovenesc» presupune promovarea unei politici deschise în raport cu Vestul și cu Estul.

«Proiectul moldovenesc» a fost prezentat drept o inițiativă de lungă durată, drept o cale ce trebuie parcursă în dezvoltarea democrației moldovenești, anume acel stil nou de luptă a ideilor și propunerilor bazată pe constructivism, deschidere și responsabilitate socială. Este o cale destul de grea, deloc simplă, însă, doar o asemenea abordare ar fi permis Partidului Comuniștilor să vorbească nu doar din numele său, ci din numele întregii societăți, a tuturor celor care, cu adevărat, sunt interesați să construiască o Moldovă modernă, europeană, echitabilă și unită.

Atunci cînd comuniștii au declarat că direcția strategică de dezvoltare a Moldovei este modernizarea europeană, ei au avut în vedere că Europa trebuie edificată aici, în Moldova, la noi acasă. Și «Proiectul moldovenesc» a fost propus în calitate de program pentru edificarea Moldovei europene.

Noutatea și inovația pentru însănătoșirea sistemului

După cum au declarat experții în legătură cu acest fapt, noutatea și importanța noului proiect social, propus de Partidul Comuniștilor, consta în faptul că are menirea să devină un pas important în ceea ce privește însănătoșirii sistemului partido-politic din Republica Moldova și, respectiv, pentru unirea întregii societăți civile în baza principiilor democrației și pluralismului de opinii.

De altfel, dușmanii PCRM au numit «Proiectul moldovenesc» și programul de lungă durată «40 de orașe» — utopice. Ei afirmau că programul respectiv nu este altceva decît un truc preelectoral. Însă, chiar ei nu au permis realizarea proiectului depunînd maxim efort în acest sens.

Putem enumera o mulțime de proiecte și programe PCRM datorită cărora, Moldova a început să renască la modul real, să iasă din lista statelor în declin. Este suficient să amintim programele activității Guvernului «Modernizarea țării — bunăstarea poporului» în care a fost inclusă «Strategia creșterii economice și reducerea nivelului sărăciei», Planul de acțiuni «Moldova — Uniunea Europeană», Programul «Provocările Mileniului», Programul național «Satul Moldovenesc» și altele. Schimbări pozitive s-au produs în toate sferele economiei naționale și pe dimensiunea socială. Programul «Proiectul Moldovenesc» a fost o continuitate logică a acțiunilor orientate spre dezvoltarea Moldovei.

Este de remarcat faptul că programul a fost apreciat pozitiv chiar și de cei mai înverșunați critici ai PCRM. Totodată, Partidul Comuniștilor nu a pretins la rolul de propovăduitor al adevărului în ultimă instanță.

La dialog pentru promovarea «Proiectului moldovenesc» era invitată toată societatea civilă, toate partidele politice, care aveau ca bază platforma statalității Republicii Moldova. Societății i se propunea nu doar să completeze «Proiectul moldovenesc», dar și să asigure controlul direct și democratic asupra procesului de realizare a sarcinilor și scopurilor acestuia.

Însă, elita liberal-democrată, care se află la guvernare deja de șapte ani de zile, de la bun început, nu a avut nevoie de schimbările pozitive în Moldova. Mințile lor erau ocupate de atingerea unor cu totul alte obiective, dezvoltarea unui alt stat pe care liberalii îl consideră «natal pentru toți românii».

Chiar și în ziua prezentării de către Partidul Comuniștilor a «Proiectului Moldovenesc» — document nou, inovațional după toți parametri, pe străzile orașelor noastre mărșăluiau dușmanii statalității moldovenești — reprezentanții organizațiilor extremiste legionare pro-române.

Politicienilor care au venit la guvernare în urma comuniștilor le-a fost mai convenabil să tacă intenționat despre «Proiectul moldovenesc», iar apoi, în general, să uite despre el. În consecință, proiectul, în care era reflectat clar imaginea ideii naționale, a rămas în istorie. În istoria autorului său — Partidul Comuniștilor.

Vise condiționate

Una dintre cele mai importante realizări ale Partidului Comuniștilor a fost lichidarea erorii legate de reforma teritorial-administrativă — lichidarea județelor și revenirea la raioane. Fără acest pas important nu ar fi existat nici programul strategic «40 de orașe».

În perioada împărțirii țării în județe, se monitoriza distrugerea completă a fostelor centre raionale, în primul rînd, a infrastructurii lor sociale. Agenții economici au nimerit în condiții dezavantajate. Însă, cel mai greu le era cetățenilor de rînd, care, pentru orice certificat sau consultația specialiștilor, trebuiau să se deplaseze în județ — la o depărtare de cel puțin 70 — 80 de km. În asemenea condiții, nici nu putea fi vorba despre dezvoltarea centrelor raionale. Partidul Comuniștilor a venit la guvernare în perioada «Marelui dezastru» și toate au trebuit a fi construite de la zero. Centrele raionale au început să renască, însă, erau foarte departe de statutul de orașe. Un asemenea proiect ca «40 de orașe» era, pur și simplu, necesar. Însă, el nu putea să pornească pe loc gol.

Către începutul anului 2009, a fost pregătită toată baza legislativă, se înregistra o creștere stabilă a PIB, țara era practic gazificată, PCRM a obținut regimul comerțului asimetric cu UE ș.a.m.d. Toate acestea constituiau o bună bază pentru realizarea programului «40 de orașe», care, de facto, însemna modernizarea totală a țării noastre.

PCRM nu doar că a inițiat «Proiectul moldovenesc» și, implicit, programul «40 de orașe», nu doar că și-a asumat funcția tehnică și politică de generalizare a tuturor propunerilor venite din societate, dar a pus și bazele controlului comunitar asupra realizării programului respectiv. Cum a considerat și consideră în continuare PCRM, comunitatea moldovenească trebuie să devină un co-autor colectiv a oricărui proiect politic.