Forţele tinere — temelia renaşterii
РУС. MOLD.
» » Forţele tinere — temelia renaşterii

Forţele tinere — temelia renaşterii

21-03-2016, 10:03
Viziuni: 858
  
Versiunea de tipar   
Forţele tinere — temelia renaşteriiCreşterea indicilor din sectorul agrar 

era însoţită de restabilirea şi dezvoltarea infrastructurii satului


În corespundere cu Programul Naţional «Satul Moldovenesc», din contul bugetului de stat şi al celor locali, au fost reparate şi construite sute de şcoli, obiecte de asistenţă medicală şi de cultură.


În anii de guvernare a ţării de către PCRM, o atenţie deosebită s-a acordat elevilor din şcolile săteşti, precum şi atragerii la lucru în localităţile rurale a tinerilor specialişti.


În susţinerea tineretului


Pentru asigurarea achitării indemnizaţiilor, în noiembrie 2005, Guvernul a aprobat regulamentul Fondului de susţinere a tinerilor pedagogi care lucrează în localităţile rurale — beneficiarii indemnizaţiei de stat în volum de 30 mii de lei. Conform respectivului document, mijloacele pentru asigurarea Fondului trebuiau să fie alocate din bugetul de stat în baza calculelor prezentate de ministerul de profil. Tinerilor pedagogi, care au absolvit colegii şi tehnicumuri, li se cuvenea o indemnizaţie de stat în sumă de 24 mii de lei.


Pe lîngă asta, Guvernul Moldovei a luat decizia de a-i asigura pe tinerii specialişti, care lucrează potrivit repartizării în localităţile săteşti, şi cu loc de trai gratuit. Potrivit deciziei autorităţilor de resort, statul procura locuinţe pentru tinerii specialişti şi le dădea acestora în arendă gratuită pe un termen de 5 ani. După această perioadă de timp, locuinţa era transmisă în proprietatea tînărului specialist. De respectivul avantaj puteau beneficia medicii, pedagogii, lucrătorii sociali şi de cultură. Datorită acestor măsuri întreprinse, anual în localităţile săteşti veneau să muncească pînă la o mie de tineri specialişti.


Separat, a fost luată o decizie de Guvern (nr. 1345 din 30 noiembrie 2007) cu privire la oferirea unor înlesniri pentru tinerii specialişti cu studii în domeniul medicinei şi al farmaceuticii. În afară de compensaţia cheltuielilor pentru închirierea locuinţei sau asigurarea de către organul de administrare publică locală a unui loc de trai gratuit şi achitarea unei indemnizaţii unice, tinerilor specialişti li se mai cuvenea o compensaţie lunară pentru 30 kWt de energie electrică şi o compensaţie anuală pentru un metru cub de lemne şi o tonă de cărbune, inclusiv în cazul încălzirii locuinţei cu gaze naturale.


În anii de guvernare a ţării de către PCRM, tinerilor li se mai oferea oportunitatea de a deschide la sate propriul business. Ca rezultat, tineri cetăţeni ai Republicii Moldova cu vîrsta de la 18 pînă la 30 de ani au fondat în localităţile rurale circa 1000 de întreprinderi, şi asta datorită Programului naţional de extindere a posibilităţilor economice ale tineretului. Programul acorda credite în sumă de pînă la 300 mii de lei. Iar 40 la sută din volumul investiţiilor le constituiau granturile nerambursabile. La dezvoltarea businessului mic a contribuit şi deschiderea unor business-incubatoare, a unor zone libere de antreprenoriat, posibilitatea unui acces liber la Internet-resurse în cadrul desfăşurării Programului «SALT».


Dreptul la studii

 

Programele de sprijinire a tineretului au fost incluse şi în platforma electorală a PCRM la alegerile parlamentare din anul 2014. Ca rezultat al reformei «de optimizare» a sistemului educaţional, în anul 2012 au fost închise 118 instituţii de învăţămînt, dintre care 108 la sate. De acum spre anul 2014, au fost închise circa 250 de şcoli, dintre care majoritatea în localităţile rurale.

 

Guvernarea liberal-democrată a îngropat cu succes şi programul comuniştilor cu privire la învăţămîntul de stat gratuit. De exemplu, la timpul cînd comuniştii încă nu trecuseră în opoziţie, studiile la Academia de Poliţie erau absolut gratuite, iar după trecerea comuniştilor în opoziţie, aici din nou au apărut aşa-numitele studii prin contract. Studiile la facultatea Medicină Generală a Universităţii de Medicină şi Farmacie «N. Testemiţanu» de asemenea erau fără plată. După 2009, acolo din nou au apărut contractele, iar astăzi suma care trebuie achitată pentru acestea e de la 18 pînă la 23 mii de lei anual.

 

Ţinînd cont de faptul că în multe sate au fost închise liceele şi elevii nu pot obţine studii liceale, cu atît mai mult, nu pot achita plata de contract pentru studii, accesul tineretului de la sate la instituţiile de învăţămînt superior devine foarte problematic. În anul 2009, PCRM şi-a asumat angajamentul ca, spre anul 2013, învăţămîntul superior de stat să devină în totalitate gratuit.

 

În programul lor electoral, comuniştii au revenit la acest proiect şi studiile gratuite în instituţiile de stat figurează printre primele puncte ale acestui program. Se presupunea revenirea la programul de sprijinire a tinerilor specialişti. Dacă anterior pentru susţinerea tinerilor specialişti începători se alocau cîte 30 mii de lei, în platforma electorală a PCRM se planifica o indemnizaţie unică în sumă de 50 mii de lei, cu condiţia ca respectivul tînăr să lucreze la sat timp de trei ani. După septembrie 2009, programul de susţinere a tinerilor specialişti a fost redus pînă la zero.

 

O vînă de aur a bugerului de stat

 

În Republica Moldova, turismul rural poate aduce un venit direct comunităţilor săteşti în care cîştigurile populaţiei sunt mai mici decît nivelul mediu, totodată, deschizînd mii de noi locuri de muncă. Cu alte cuvinte, în condiţiile unei bune organizări, respectivul domeniu poate deveni cu adevărat «o vînă de aur».

 

Primii care au indicat această oportunitate au fost comuniştii, chiar la venirea lor la guvernare. Dar pentru dezvoltarea turismului rural era necesar să fie elaborată o bază legislativă.

 

În calitatea sa de preşedinte de ţară, Vladimir Voronin, care a şi fost iniţiatorul elaborării noului program orientat spre dezvoltarea turismului rural, a expimat opinia că localităţile noastre săteşti pot deveni o zonă excelentă de odihnă pentru turiştii străini. Şi asta e cu atît mai atractiv, cu cît cea mai mare parte a populaţiei locuieşte în sate, iar principala noastră avuţie o constituie nu bogăţiile de zăcăminte minerale, ci natura şi climatul.


Odată cu venirea sa la putere, PCRM elaborează, iar mai apoi şi aprobă Strategia de dezvoltare stabilă a turismului în Republica Moldova în anii 2003-2015 (hotărîrea de Guvern nr. 1065 din 02.09.2003). În cadrul respectivei strategii se prevede şi dezvoltarea sferei turismului rural. Afară de asta, se examinează şi oportunitatea unei direcţii de perspectivă, cum ar fi turismul viticol şi vinicol. Deoarece majoritatea viilor pe care le deţin întreprinderile de vinificaţie se află în localităţi rurale, ţăranii au posibilitatea să devină parte a acestui proces. Ei pot presta servicii de cazare a turiştilor în condiţii tradiţionale rurale, la dorinţă, le pot oferi posibilitatea să se încadreze şi ei în lucrările agricole, îi pot familiariza cu folclorul local, cu odihna şi tradiţiile sătenilor etc.


În anul 2004, a fost lansat Programul Naţional în domeniul turismului cu genericul «Calea vinului» (anexa nr.1 la hotărîrea Guvernului RM cu nr. 554 din 24 mai 2004). Scopul respectivului program îl constituia stimularea dezvoltării turismului viticol şi vinicol şi integrarea lui în reţeaua turistică internaţională.


La momentul aprobării Strategiei, în republică funcţionau 142 de fabrici de vin, dintre care 21 aveau experienţa de primire a vizitatorilor. Aici turiştilor li se oferea posibilitatea de a cunoaşte tehnologia de producere a vinului, de a vedea cu ochii proprii procesul de îmbuteliere a vinurilor şi, desigur, de a face o degustare a produsului finit.


Ziua Naţională a Vinului în Moldova a fost introdusă în anul 2002 prin Hotărîrea din 19 aprilie (nr. 1005-XV) a Guvernului republicii. Respectiva sărbătoare a intrat în lista acţiunilor întreprinse de stat în scopul asigurării unui înalt nivel al calităţii producţiei vinicole, al consolidării tradiţiilor vinicole, al educaţiei culturii consumării vinului şi atragerii turiştilor.


În anul 2006, Guvernul adoptă Legea cu privire la organizarea şi înfăptuirea activităţii turistice în Republica Moldova (№ 352-XVI din 24 noiembrie 2006), aceasta reglementînd raporturile juridice care apar la elaborarea şi promovarea politicii de stat în domeniul turismului, la organizarea şi coordonarea activităţii turistice, a activităţii de antreprenoriat în domeniul turismului etc.


În Moldova funcţionează mai mult de 50 de mănăstiri. Pentru turişti, deosebit de atractive — după reconstrucţia capitală efectuată în anii de guvernare a PCRM — au devenit complexele monastice, mai ales cele de la Căpriana şi Curchi.


Deoarece domeniul turismului prestează servicii, el contribuie la dezvoltarea economiei prin acumularea de capital în 12 genuri de activitate care însoţesc respectivul domeniu, antrenînd circa 20 de direcţii conexe, care prestează aproximativ 140 de servicii specifice sferei turismului.


Este necesar de menţionat că, prin Hotărîrea Guvernului cu nr. 796 din 25 octombrie 2012, Strategia dezvoltării stabile a turismului în Republica Moldova în anii 2003-2015 a fost suprimată. Timp de doi ani, în Moldova în general nu a existat nici un fel de strategie sau concepţie de stat cu privire la dezvoltarea turismului în ţara noastră.


Experţii au făcut calcule şi au tras concluzia că, în cazul în care Strategia dezvoltării stabile a turismului în Republica Moldova, aprobată în anul 2003, ar fi fost promovată în continuare, către anul 2015, chiar şi în cele mai dezavantajoase condiţii, numărul de turişti care ar fi venit în Moldova ar fi crescut cu 48,4%, iar în condiţii bune, adică, în cazul unei creşteri optime a numărului de turişti — de 2,5 ori. La capitolul transferurile în buget, asta s-ar fi materializat în suma de sute de milioane de lei...

 

Pregătit de Natalia Lujina

 

скачать dle 10.6фильмы бесплатно
Рейтинг статьи: