Analfabetism legiferat
РУС. MOLD.
» » Analfabetism legiferat

Analfabetism legiferat

5-04-2016, 09:03
Viziuni: 551
  
Versiunea de tipar   
Analfabetism legiferat În Moldova, ministerul de profil în mod deschis încalcă dreptul constituţional la obţinerea studiilor 


Odată cu venirea la putere a liberal-democraţilor, în sistemul educaţional au apărut atîtea inovaţii, încît nu e uşor să le enumeri. Şi ceea ce e specific pentru toate, e faptul că, odată cu introducerea lor, copiii noştri nu devin ştiutori de mai multă carte.


Cu cîţiva ani în urmă, funcţionarii din domeniu au lansat pentru absolvenţii liceelor sperietoarea cu numele BAC, iar acum s-au apucat şi de preşcolari, pentru care se poate întîmpla ca înţeleapta spusă «ştiinţa de carte este lumină» să nu se adeverească.

 

Săptămîna trecută, la şedinţa colegiului Ministerului Educaţiei au fost examinate şi aprobate modificările şi completările în Metodologia de înscriere a copiilor în clasa întîi, începînd cu anul de studii 2016-2017.


Conform noilor reguli, pe lîngă documentele standard necesare pentru înscrierea copiilor în clasa întîi, părinţii sau reprezentanţii legali ai copilului trebuie să mai prezinte un certificat despre capacităţile lui fizice, socio-emoţionale, cognitive, de vorbire şi comunicative, acesta eliberat de instituţia preşcolară în care copilul a frecventat grupa pregătitoare.


La ce bun sunt necesare toate aceste caracteristici? Dacă, spre exemplu, un copil are mici defecte de vorbire, iar la copiii de 6-7 ani acestea se întîlnesc deseori, sau, de exemplu, copilul, în virtutea caracterului, nu este prea comunicativ, nu va fi primit să înveţe în clasa întîi? Şi ce înseamnă «a aprecia capacităţile cognitive» ale preşcolarilor? Vă amintim aici că aceste capacităţi cognitive (psihice) sunt funcţii superioare ale creierului, care îi asigură omului posibilitatea de a fi om. La acestea se referă şi gîndirea, orientarea în spaţiu, perceperea, calcularea, instruirea, vorbirea, capacitatea de a raţiona... Noi pe aceşti copii îi pregătim pentru zboruri pe planeta Marte sau îi trimitem în clasa întîi ca să înveţe alfabetul? Şi, în general, în grădiniţile de copii avem oare specialişti de bună seamă competenţi pentru a-l evalua pe copil conform acestor criterii?


Potrivit deciziei Ministerului Educaţiei, capacităţile copiilor care vin în clasa întîi la vîrsta de şase ani, dar nu au frecventat grupa pregătitoare de la o instituţie preşcolară vor fi apreciate de o comisie şcolară raională/municipală şi anume ea se va pronunţa cu privire la faptul cît de suficient este pregătit pentru şcoală cutare sau cutare copil. În mod obligatoriu, examinarea capacităţilor copilului va avea loc în prezenţa părinţilor. În acest context, în calitate de informaţie, vă vom spune că, în localităţile rurale, copiii deseori nu frecventrează grădiniţa, şi asta pentru că părinţii lor nu lucrează nicăieri sau, din cînd în cînd, lucrează doar temporar. Iar pentru grădiniţă, dacă ea există în sat, trebuie să plăteşti. Sau altă variantă: părinţii sunt plecaţi la lucru peste hotare, copiii au rămas în grija bunicilor care, este clar, nu se gîndesc la capacităţile lor de orientare în spaţiu. Dar înşişi copiii — ce vină au ei?


Fără nici o discuţie, e bine cînd copiii frecventează grupa pregătitoare, comunică cu alţi copii de vîrsta lor, se află în grija pedagogilor şi educatorilor. Dar la noi mii de copii de vîrstă preşcolară sunt educaţi acasă. Şi iată că mama îl ia pe copil de mînă, îl tîrîie în centrul raional, iar acolo caută acea comisie care trebuie să-i aprecieze capacităţile socio-emoţionale, cognitive, de vorbire şi comunicative, în caz contrar copilul nu va putea merge la şcoală. Şi ce să faci cu el? Că doar n-ai să-i angajezi o guvernantă!


În general, e o poziţie foarte comodă pentru Ministerul Educaţiei. Dacă nu vor fi elevi în clasa întîi, în sate vor fi închise chiar şi şcolile primare. La noi, de acum ne-am convins, distrugerile încep de la o decizie nu prea chibzuită.


Printre altele, şi pînă la asta preşcolarii erau supuşi unui examen medical, înainte de a fi primiţi la şcoală, fiind consultaţi de oftalmolog, ortoped, otorinolaringolog, neuropatolog şi alţi specialişti. Şi asta pentru a clarifica cît de bine aude şi vede copilul, pentru a şti pe care bancă să fie aşezat. Pentru a afla de ce efort fizic este capabil şi dacă nu cumva are nevoie de un program individual de dezvoltare fizică. Şi atunci, la ce bun să se mai inventeze ceva? Sau funcţionarii ministeriali din educaţie au nevoie să arate că desfăşoară o activitate febrilă?!


Liceele din capitală sunt interesate să aibă mai mulţi elevi în clasa întîi, deoarece, avînd mai mulţi elevi în clasa întîi, instituţia va avea şi o finanţare mai mare. Dar ce să facă şcolile de prin sate? Acolo au rămas puţine gimnazii, licee — şi mai puţine, iar acum poate fi în pericol de a nu mai exista şi şcoaşa primară.


Şi mai am cîteva întrebări pentru ministrul Educaţiei, Corina Fusu. Cine concret va face parte din aceste comisii de evaluare şi cîte mijloace vor fi cheltuite pentru crearea şi activitatea lor? Doar specialiştii cu grad didactic superior nu vor lucra gratuit?! Există vreo garanţie că respectivele comisii de evaluare vor fi obiective şi nu se vor apuca pur şi simplu să vîndă părinţilor certificatele necesare? Şi odată ce colaboratorii ministerului afirmă că comisiile şcolare în comun cu serviciul de ajutor psiho-pedagogic vor asigura accesul la studii pentru copiii cu deficienţe ale apartatului locomotor, de vedere şi/sau de auz, precum şi pentru categoriile de copii cu nevoi speciale, în acest caz, de ce e nevoie să fie supuşi execuţiei şi ceilalţi copii?! Las’ să înveţe cu toţii, iar pînă la sfîrşitul clasei întîi se va vedea fără nici o examinare specială de ce e capabil fiecare copil. Şi, în general, se ştie că toţi copiii sunt talentaţi, doar că talentele lor trebuie descoperite şi dezvoltate, ci nu să fie puse la îndoială starea lor psiho-emoţională.


Aşa că această atenţie încordată a Corinei Fusu şi a colegilor dumneaei din minister faţă de evaluarea calităţilor mintale şi fizice ale preşcolarilor aduce a discriminare. Interesant, ce rezultat s-ar evidenţia în cazul în care, pentru a compara, unei asemenea evaluări ar fi supuşi funcţionarii noştri de stat?! Cred că oamenii înţelepţi i-ar prefera pe elevii din clasa întîi.

 

Natalia Ustiugova 

скачать dle 10.6фильмы бесплатно
Рейтинг статьи: