Bulevardul
principal al capitalei s-a transformat în ceva ce seamănă cu urme rămase după
«lupte grele și îndelungate». Situația
continuă să se complice
E și de înțeles.
În cazul în care căpetenia unui oraș nu are prea multă minte, acest oraș se
transformă în tot ce vrei. Așa-numita reparație a bulevardului Ștefan cel Mare se face după niște
reguli aduse în capitală de la Colonița.
Pentru pietoni, aici găsești o mulțime de
gropi ascunse — atît acoperite cu pietriș, cît și fără pietriș, așa încît
oamenii au posibilitatea să-și rupă nu doar călcîiul de la încălțăminte, dar și
picioarele. Plăcile scoase sunt depozitate lîngă pereți, dar nu și acoperite cu
peliculă. De altfel, nici nisipul nu e acoperit cu ceva. Așa că să așezi plăci
noi pe nisip ud… știm noi cum e. Dar, în ultimă instanță, mai apare și
întrebarea de ce au fost alese anume plăcile, care de acum au demonstrat în
întregul Chișinău că nu sunt eficiente? Nu ar fi fost mai bine să se dea
preferință unui asfalt calitativ? Cel așezat în timpurile sovietice s-a păstrat
în stare bună pînă acum.
În toate se întrevede doar un singur scop: o
reparație de mîntuială să fie prezentată ca una de primă calitate. Iar diferența
de cheltuieli să fie pusă în propriul buzunar al cuiva.
Acum primăria se pregătește să taie de-a lungul
bulevardului Ștefan cel Mare vreo 300 de platani și arțari. O încercare de
acest gen a fost de acum întreprinsă acum doi ani, însă atunci orășenii au
reușit să salveze copacii.
Principalul creator al spațiilor verzi din
Chișinău, Eliferiu Haruța, consideră că 280 de copaci trebuie tăiați din
considerentul că, în opinia administrației capitalei, ei împiedică trecerea
transportului orășenesc. Dar prin această decizie, administrația capitalei
intenționează să aducă pierderi ireparabile Chișinăului, și asta în pofida
faptului că ea, administrația, nu dispune nici de proiect, nici de o analiză
detaliată, nici de un plan de replanificare a peisajului. Și, printre altele,
dacă e să ne amintim, toate proiectele privind crearea unor spații verzi
declarate de primărie, nu au fost realizate.
«Noi vom sădi tei și arțari. Copacii îi vom
tăia selectiv, în colaborare cu proiectanții. Trebuie să se înțeleagă că orașul
a îmbătrînit», a adăugat funcționarul. Am temerea că, dacă Dorin Chirtoacă și
de acum înainte va fi capul primăriei, Chișinăul nu numai că va îmbătrîni, ci
și se va transforma într-un oraș asemănător cu Hiroshima după explozia
nucleară.
Cu toate acestea, funcționarii orășenești nu au
de gînd să renunțe la ideile lor. «Nu ne va opri nimic, a declarat cu un ton
absolut hitlerist pretorul sectorului Centru, Oleg Poiată. Vom elibera
trotuarele de chioșcuri și panouri de reclamă. Vrem ca pietonii și bicicliștii
să meargă liber atunci cînd vor apărea piste pentru biciliști».
Nu mai spuneți! Nu cumva vor dispărea și
furgoanele cu lături în loc de cafea? Sau, în mod exclusiv, vor rămîne doar
chioșcurile care aparțin fratelui primarului general? Sau, poate, dacă sunteți
într-atît de hotărîți să le faceți pe toate, veți mai repara semafoarele și
ceasornicile de stradă?
În ceea ce privește deplasarea prin centru, eu
personal l-am înțeles pe domnul pretor: bicicliștii merg pe piste speciale,
mașinile parchează de-a curmezișul trotuarelor, iar pietonii balansează pe
borduri. Iar centrul Chișinăului se transformă într-un deșert din asfalt și
plăci, în care este foarte avantajos să vinzi loc pentru diferite necesități —
de la parcări pînă la supermarkete și farmacii.
Eugeniu Marian
скачать dle 10.6фильмы бесплатно