FMI
revine în Moldova pentru înrobirea ei ulterioară
Dacă cineva nu
știe încă, marțea trecută — pe 8 noiembrie — a fost marcată Ziua internațională
a vampirului. Iar
în ajun, consiliul FMI a aprobat acordul cu Republica Moldova pentru un termen
de trei ani, care prevede acordarea unui credit în valoare de 178,7 milioane de
dolari SUA. Simbolic, nu?
Ziua
judecății
În acest fel, Fondul Monetar Internațional va
continua să ne bea sîngele — și nu doar financiar, ci aproape că la modul cel
mai direct. FMI nu se prea preocupă de viitorul Moldovei și a cetățenilor ei.
Așa cum demonstrează practica, nici un stat dependent de creditele FMI — care
este promotorul exclusiv a intereselor de la Washington — nu a obținut succese
economice reale, nici libertăți sociale, nici bunăstarea cetățenilor.
Este de remarcat faptul că fiecare pomană a FMI
poate fi comparată cu încă o doză pentru narcoman: atrage inexorabil și
ireversibil în abisul sărăciei și corupției înfloritoare. În perioada anilor
1965 — 1995 (analiza adecvată a perioadei actuale pe care o trăim o vom avea nu
foarte degrabă), FMI a încercat să «salveze» 89 de state. Astăzi, 48 dintre ele
nu se află într-o situație mai bună decît pînă la etapa cînd au primit bani din
partea FMI, iar alte 32 de țări din cele sus menționate au devenit și mai
sărace și s-au pomenit chiar în colaps economic.
Așa cum scrie în cartea sa de mare rezonanță
«Confesiunile unui asasin economic», colaboratorul Agenției naționale de
securitate a SUA, din 1971 pînă în 1981 — specialist principal în cadrul firmei
internaționale de consultanță «Chas. T. Main», John Perkins, «fiecare din
aceste proiecte trebuia să aducă profituri solide contractorilor și să
fericească cîteva familii înstărite și influente din țările corespunzătoare, în
timp ce guvernele acestor state erau puse în dependență financiară îndelungată,
care, respectiv, servea garantul supunerii politice. Faptul că povara
datoriilor priva populația săracă de sfera sănătății, educație și alte servicii
sociale, nu se lua în calcul».
…Și au aruncat
pălăriile în aer
Conducerea țării
noastre a primit cu mare bucurie decizia comitetului executiv al FMI. Premierul
Pavel Filip a numit acordul cu FMI «momentul de început al reformelor profunde»
și chiar «restabilirea economiei statului». Așa că, dragi cetățeni, faceți rezerve
de vaselină, pentru că reformele sunt profunde.
La rîndul său, spicherul Andrian Candu a
subliniat că țara va intra într-o perioadă de stabilitate, după care va urma o
perioadă de creștere. Serios? Dar cîte credite am primit noi pe parcursul a 7
ani de zile? Dar problemele sunt aceleași, îmbunătățiri nu se simt, iar
declarații de acest gen am tot auzit cu duiumul.
Cum să nu ne aducem
aminte aici de programul mult prea trist «Pămînt», redenumit de popor în
«Mormînt». Programul a fost implementat pe banii SUA și în rezultat a privat
țăranii de locurile lor de muncă, iar agricultura — din complex agrotehnic
modern s-a transformat într-o gospodărie mică din secolul XVIII. Cu toate
acestea, programul menționat a îmbogățit aparatul de funcționari ai satului (foștii
președinți de colhozuri, directori de sovhozuri, agronomi, contabili ș.a.m.d.),
care, inițial, au început să se numească lideri luînd pămîntul țăranilor la
preț de nimic și transformîndu-i pe ultimii practic în robii lor.
Este timpul să ne
dăm seama — noi nu avem nevoie de credite înrobitoare. Noi avem nevoie de piețe
de desfacere pentru produsele noastre. Anume aceste piețe nouă nu ne sunt
oferite nici de UE și nici de SUA.
S-a
ordonat să supraviețuim
Pentru acordarea
creditului, FMI a înaintat Moldovei 16 condiții pe care nicidecum nu le poți
numi social pozitive. Este vorba despre racordarea deficitului bugetar în
conformitate cu partea de venituri și cheltuieli, despre modificarea
legislației în sfera controlului asupra sistemului bancar și despre includerea
a 13,6 miliarde de lei în datoria de stat. Anterior, suma respectivă a fost
acordată celor trei bănci lichidate sub garanția Guvernului. Simplu vorbind,
populația a fost impusă să întoarcă miliardul furat. La drept vorbind, nu fără
ajutorul actualului premier Pavel Filip…
În afară de
aceasta, pentru a îndeplini cerințele FMI, au fost aprobate noi tarife pentru
agentul termic, încheiat memorandumul dintre ANRE și companiile energetice care
stabilește că pierderile lor din anii precedenți vor fi, obligatoriu, incluse
în tarife — pe etape, pe parcursul a patru ani de zile. Așa că, pregătiți-vă
pentru noi majorări.
Fondul Monetar
Inter-național mai consideră că vîrsta de pensionare în Moldova trebuie să fie
majorată. Această declarație a fost făcută de reprezentatul permanent al FMI în
Moldova, Armine Khachatryan.
Totodată, cei de
la FMI s-au bucurat pentru faptul că Executivul a început să acorde din nou
atenție privatizărilor profitabile. Putem presupune cu îndrăzneală că puținele
întreprinderi de stat care au mai rămas vor fi aduse pînă la starea de faliment
pentru ca ulterior să fie «prihvatizate» pe bani infimi.
Dacă e să analizăm
atent scopurile, sarcinile și funcțiile FMI, niciuna nu permite fondului să dea
asemenea indicații guvernului unui stat suveran, fapt despre care premierul
nostru ar fi trebuit să-i amintească delicat reprezentantului acestei
organizații în Moldova.
În loc de
concluzie
Președintele
Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a numit împrumuturile contractate pe linia Fondului
Monetar Internațional și Băncii Mondiale de țările în curs de dezvoltare — o
nouă formă de colonizare și robie: «Vreți să vă dezvoltați economia și vi se
propune ca și unică soluție creditele FMI, BM și alte bănci cu rate
procentuale. Această globalizare este un nou model de colonizare și robie. Este
o încercare de a pune cătușe economiei, industriei, sistemului politic și
rațiunii. Noi respingem această propunere de a fi colonie și oameni de sortul
doi».
Turcia a făcut alegerea sa. Dar Moldova…?
* * *
Și
lesă, și ștreang
Consecințele acordului cu FMI nu sunt deloc liniștitoare. Printre
acestea se numără creșterea tarifelor și majorarea vîrstei de pensionare
Acordul
Moldovei cu Fondul Monetar Internațional a fost publicat pe site-ul FMI. În document sunt stabilite
condițiile pe care sunt obligate să le îndeplinească autoritățile moldovenești.
De asemenea, documentul conține analiza
stării economiei moldovenești și problemele cu care se confruntă aceasta.
Totodată, în document sunt expuse argumente despre necesitatea programului de
finanțare a FMI. Se mai menționează și despre etapele de implementare a
reformelor, pe care s-a obligat să le îndeplinească țara noastră, precum și
criteriile de estimare a acestor obligații.
În memorandumul,
semnat de prim-ministrul P. Filip, guvernatorul Băncii Naționale S. Cioclea,
miniștrii de Economie și Finanțe — O. Calmîc și O. Armașu, se menționează că
«viabilitatea de lungă durată a sistemului de pensii poate fi obținută prin
majorarea vîrstei de pensionare și o indexare mult mai sistematică a plăților
în locul celor temporare, care sunt asigurate astăzi». Autoritățile
Moldovei și-au mai asumat obligația să «echilibreze variațiile acumulate în
tarifele companiilor energetice prin intermediul suplimentării tarifelor» și
«să mușamalizeze efectul majorării tarifelor la energie asupra săracilor prin
identificarea resurselor adecvate în buget».
Potrivit memorandumului, «Strategia de reducere
a sărăciei» — activă din 2013, rămne în vigoare dar necesită a fi renovată.
Reamintim că pe 7 noiembrie, consiliul FMI a
aprobat unanim programul de finanțare pe un termen de trei ani pentru țara
noastră.
În conformitate cu acest acord, Moldova va primi
circa 180 de milioane de dolari. Autoritățile au remarcat că documentul va
dezgheța finanțarea externă pentru Moldova.
Dumitru Crîmov
скачать dle 10.6фильмы бесплатно