(Continuare. Inceputul în partea I)
Anul 2014. Segmentarea electoratului de stînga
În aceste condiții, de acum la începutul
anului 2014, în interiorul partidului a început o discuție încordată privind
ulterioarele forme și metode de luptă. Respectiva discuție era influențată atît
de oboseala de după cîțiva ani de fază activă a mișcării protestatare, cît și
de drama care în acele zile sub ochi noștri s-a produs în țara frățească din
vecinătatea noastră, Ucraina, dar și de perspectiva alegerilor parlamentare ce
urmau să aibă loc în 2014.
Rezultatul acestei complicate discuții și
a diferitelor controverse a fost renunțarea provizorie la faza activă a
protestelor și concentrarea la alte forme de luptă. În primul rînd, la munca de
explicare a poziției noastre în mijlocul alegătorilor, manifestarea unui spirit cît mai activ în
Parlament, precum și în organele puterii locale.
Respectiva decizie n-a fost acceptată de
toți tovarășii noștri. În mai-iunie, în interiorul partidului au apărut
contradicții, iar după cunoscuta plenară a CC, un șir din ei, în semn de
protest, a părăsit partidul.
Asta s-a întîmplat
cu cîteva luni înainte de alegerile parlamentare ordinare.
Să spunem lucrurilor pe nume. Alegerile în
Parlament din anul 2014 vor intra în istoria PCRM ca cele mai dificile și mai
nereușite alegeri pentru noi. Pentru prima oară în istoria PCRM, noi am obținut
doar 21 de mandate. Analiza multilaterală a cauzelor acestui indice scăzut ne-a
arătat că munca metodică, îndelungată de subminare a partidului atît din
exterior, cît și din interior a dat rezultatele sale. Asupra membrilor
partidului, asupra adepților lui, asupra deputaților, reprezentanților
administrațiilor locale se aplica o neîncetată presiune fără precedent. Și nu
fiecare dintre tovarășii noștri a putut rezista în fața acestei presiuni. În
mijlocul nostru au apărut transfugi și trădători, iar unii pur și simplu s-au
îndepărtat de noi, nedorind să continue lupta.
Guvernarea făcea divizarea conștientă a
electoratului de stînga cu scopul de a-și crea o opoziție de buzunar. O astfel
de opoziție de buzunar a devenit Partidul Socialiștilor. Încheind un fel de
acord de colaborare încă la votarea de către Dodon a candidaturii lui Nicolae
Timofti, guvernarea nu s-a zgîrcit la privilegii și la sprijin pentru această
pseudoopoziție. Igor Dodon și partidul achiziționat de el nu simțeau nici o
lipsă de mijloace financiare și de resurse.
Într-un timp scurt, socialiștii
s-au căpătuit cu cîteva posturi de televiziune proprii și cu internet-resurse.
Acestea îi ajută să se dezvolte. Spre deosebire de TV NIT, închis de autorități,
ei se bucură de protecție din partea guvernării. Folosirea obraznică de către
socialiști a tuturor elaborărilor și lozincilor noastre de asemenea a
contribuit la scăderea electoratului tradițional al PCRM. Și acum, la recentele
alegeri neconstituționale ale președintelui țării, neoficial, socialiștii au
avut un mare ajutor din partea democraților. Și nu numai din partea lor.
Un alt factor destul de important al
scăderii rezultatului nostru obținut la alegerile din 2014 a fost aplicarea de
către guvernare a unor tehnologii murdare, menite să-i înșele pe cetățeni. Cu
puțin timp înainte de alegeri, a apărut un partid-spoiler care ca două picături
de apă semăna cu PCRM prin simbolica sa, care mai avea aceeași abreviatură. Și
o parte din alegători a căzut în această cursă prin care, pînă la urmă, nouă
ne-au fost furate 6 mandate de deputat. Asemenea înșelăciuni, inclusiv
falsificări, în cadrul alegerilor au fost o mulțime.
Și noi, conducerea
partidului, am comis un șir de greșeli
tactice. Întîi de toate, în preajma alegerilor n-am reușit să păstrăm rîndurile
noastre și succesiunea acțiunilor. În condițiile blocadei informaționale, acțiunile
și declarațiile noastre trebuiau să fie mai auzite și mai combative.
Principalul însă e că nu am reușit să ajungem la fiecare om, aplicînd schema de
activitate «de la casă la casă, de la om la om».
Rezultatele scăzute obținute la alegerile
din 2014 ne-au impus să corectăm formele și tactica activității noastre de mai
departe. Noi am hotărît să folosim în noul Parlament posibilitățile ce le oferă
procesul acordurilor interparlamentare, să facem încercări de a influența situația
în calitate de opoziție constructivă.
Totodată, nu am făcut cedări în fața
nimănui, n-am renunțat de la principala sarcină și de la scopurile noastre. Nu
au fost anulate și n-au fost puse la îndoială deciziile Congresului VII.
PCRM încă o dată confirmă predispoziția sa
de a nu admite transformarea Moldovei într-un ostatic al intereselor
geopolitice, de a nu împărți poporul conform principiului proeuropean sau
proestic. Și atunci am fost convinși, și acum suntem convinși că speculațiile
cu tema geopolitică sunt foarte periculoase pentru țara noastră.
O altă misiune a sa PCRM a considerat
lupta reală, conformă scopurilor noastre,de neadmitere în Guvern a formațiunii
unioniste Partidul Liberal, precum și nepermiterea formării încă a unei alianțe
criminale. În ciuda dificultăților și a neînțelegerii depline a acțiunilor
noastre chiar și de unii adepți,totuși, pînă la urmă, anume prin eforturile
noastre a fost demisionat guvernul Leancă și votat minoritarul guvern Gaburici.
În viziunea noastră, guvernul Gaburici de
bună seamă prezenta o posibilitate de stabilizare a situației în țară. Fracțiunea
PCRM s-a inclus într-o muncă activă și responsabilă de elaborare și introducere
a unui set de proiecte de legi, în primul rînd, legi direcționate social și
economic. Doar pe parcursul sesiunii de primăvară a Parlamentului, fracțiunea
noastră a propus mai mult de 70 de proiecte de legi, dintre care aproape
jumătate au fost aprobate.
Guvernarea a început să-și aplece urechea la
cuvîntul spus de noi. Mai mult decît atît. Existau temeiuri serioase pentru a
presupune că legile adoptate vor fi introduse cu succes în practică de către
guvernul Gaburici.
Dar mafia, care s-a înrădăcinat în toate
sferele vitale ale țării, nu era mulțumită de evoluția pozitivă a stării de
lucruri. Pînă la urmă, la începutul verii, ea a impus guvernul Gaburici să-și
dea demisia. Astfel, Alianța din nou a fost reanimată. Țara a început să se
rostogolească cu o viteză și mai mare spre prăpastia unei noi crize.
În aceeași vară, de acum după inerția
rezultatelor negative pentru partid ale alegerilor parlamentare, ne-am ales cu
rezultate scăzute și în urma alegerilor generale locale. Totodată, trebuie să
menționăm și faptul că și în condițiile extrem de dificile pentru partid și
candidații lui, am avut exemple de victorii strălucite. Comuniștii din raionul
Dubăsari, bunăoară, au învins în alegeri în modul cel mai convingător, iar
prim-secretarul nostru de acolo, Grigori Policinschi, a fost ales în funcția de
președinte al raionului. Tot tovarășii noștri au ieșit învingători în centrele
raionale din Anenii Noi și Ștefan-Vodă. Avem exemple de victorie la alegeri și
în alte localități din țară. Ceea ce înseamnă că, și în situațiile cu multe
dificultăți, pe prim-plan sunt puse calitățile candidatului nostru, precum și
activitatea desfășurată la alegeri de organizațiile de partid și de toți comuniștii.
Anul 2015. Lovitură pe la
spate
Către toamna anului 2015, societatea
moldovenească din nou a ajuns la o stare de spirit explozivă. Și aici e cazul
să menționăm că anume noi, comuniștii, deputații noștri, cu mult timp înainte
de «furtul secolului,
adică», a miliardului, în repetate rînduri am dat alarma în legătură cu situația
din sfera bancară.
Începînd cu anul 2012, zeci de declarații, interpelări,
cereri de a opri jefuirea băncii poporului, adresări la Procuratură și la alte
organe din partea Partidului Comuniștilor au rămas fără nici un răspuns. Și
iată că atunci cînd crima nu mai era posibil să fie ascunsă, în sfîrșit, asupra
acestei situații au atras atenția cu toții.
Pe fundalul
primejdiei unei explozii sociale, contradicțiile din interiorul Alianței ating
un nivel critic, astfel că toamna în țară
se desfășoară evenimente însemnate.
La inițiativa noastră, este lipsit de
imunitatea de deputat și tras la răspundere penală pentru corupție și
delapidări în proporții deosebit de mari Vlad Filat. Urmează dizolvarea
guvernului Streleț. Se creează premise reale pentru alegeri anticipate. Dar
banda mafiotă și coruptă de la guvernare, salvîndu-se de răspundere penală, și
de data asta reușește să întoarcă situația în avantajul său.
Aplicînd mituirea, intrigile și minciuna,
conducătorii formali și informali ai Partidului Democrat au reușit să reformeze
componența Parlamentului. Pentru sume considerabile de bani, ei îi cumpără ca
pe o marfă de la piață pe 14 deputați din fracțiunea noastră. După care creează
o nouă majoritate parlamentară, astfel întorcînd pe dos voința exprimată de
popor la alegerile din noiembrie 2014. Anume așa în țara noastră s-a produs
uzurparea totală a puterii în stat.
Trădarea deputaților aleși pe listele
Partidului Comuniștilor, printre ei fiind și 6 membri ai Comitetului Executiv
Politic, a fost o lovitură morală grea pentru întregul nostru partid. După care
chiar și pentru cei care speculau cu falsa infomație cum că noi ne-am racordat
la Partidul Democrat a devenit evident faptul că PCRM și fracțiunea PCRM
continuă să reprezinte un pericol pentru toți oligarhii, pentru mafie și pentru
persoanele corupte de la guvernare. Și că noi, comuniștii, din nou am
demonstrat că suntem capabili să facem față unor asemenea situații, că pe noi
fapta acestor ticăloși doar ne-a purificat, ceea ce înseamnă că ne-a făcut mai
puternici.
Este adevărat: nu a fost ușor să ne revenim după acest act de trădare.
Dar, spre onoarea Comitetului Central, a tovarășilor rămași în fracțiune și în
activul nostru, noi nu doar că am rezistat în fața durității acestei lovituri,
ci, chiar rămînînd în minoritate, am intensificat activitatea noastră
parlamentară. Și, desigur, am continuat lupta.
(Sfîrșitul în partea III)
скачать dle 10.6фильмы бесплатно