Partidul stataliștilor

Experiența edificării partinice minuțioase și zilnice, voința victoriei și credința politică fermă a comuniștilor au determinat nu doar viitorul PCRM dar și a întregii țări

În istoria politică a Moldovei independente există un singur partid consecvent, care, totodată, și-a păstrat organizarea politică — Partidul Comuniștilor din Republica Moldova. Și toată istoria politică a țării este măsurată în etapele pe care le-au parcurs comuniștii — de la conspirație pînă la cea de-a treia victorie în cadrul alegerilor parlamentare.

Însă, acea victorie a fost furată de către cei care hoțesc astăzi țara, fură ultimele fărîme de la propriul popor, se acoperă cu discursuri dulci despre o oarecare «istorie de succes». Totodată, acești «integratori europeni» au luat puterea scandînd că poporul și-ar dori, chipurile, schimbări. Dar la ce au dus în consecință aceste povești ale «istoricilor»: numai durere, sărăcie, deznădejde. Uneori, poporului moldovenesc trebuie să i se amintească despre perioadele în care țara era condusă de comuniști. Pentru că cei opt ani de guvernare a PCRM reprezintă istoria dezvoltării Moldovei. Poate că dacă ar aduna «2+2» cetățenii noștri vor reuși să facă concluziile corecte.

Credoul politic

Înșiși comuniștii moldoveni își împart istoria în cîteva etape: activitatea conspirativă, activitatea în afara cîmpului juridic și lupta pentru existență, ulterior — edificarea și consolidarea organizației politice rezultatele căreia a dus la cea de-a treia etapă — avîntul politic rapid și absolut unic pentru partidele europene de stînga în «cariera» politică de după 2001.

Toate aceste — reprezintă bagajul PCRM, istoria genetică a partidului, care i-a determinat și viitorul: experiența rezistenței civice, experiența edificării partinice minuțioase ci zilnice, voința de victorie și credoul politic, fără de care multitudinea de partide și alianțe moldovenești s-au dizolvat la primul eșec.

Testul de putere este o parte de drum nu mai puțin elocventă. Orice politolog va spune că odată ajunsă în fotoliile puterii, organizația politică va tinde spre liniște și stagnare, pierzînd pe calea extinderii puterii, înflăcărarea sa ideologică și calitățile adevărate de luptă. PCRM, însă, la sfîrșitul celui de-al doilea ciclu parlamentar în care a dominat a sfidat toate legile științei politice: în mod radical și-a modernizat programul și și-a întinerit decisiv componența organelor de conducere. În așa fel de parcă numai ce-și începuse drumul politic.

În timpul jocurilor și incertitudinilor

Interpretări ale esenței și rolului Partidului Comuniștilor pot fi o mulțime. Însă, în fața cetățenilor, PCRM și-a asumat responsabilitatea pentru perioada din 2001. Iată aici, cantitatea interpretărilor s-a redus considerabil: ca și partid care a acces la guvernare, PCRM purta responsabilitate pentru promisiunile sale preelectorale și pentru ceea ce se întîmpla în țară în acei opt ani incompleți. Acum să lăsăm loc pentru statistică.

Totalurile primului deceniu de independență moldovenească, vremea jocurilor de-a capra și alianțelor dubioase arătau catastrofale. Pensia medie — 87 de lei. Salariul mediu pe economie — 408 lei. Indemnizația unică la nașterea copilului — 114 lei. Toate aceste plăți nu se achitau cu lunile. Majoritatea spitalelor raionale erau închise. Salariul mediu în sfera sănătății și educației abia depășea 200 de lei. Deconectările energiei electrice devenise o normă. Agricultura era complet distrusă, iar tehnica — furată.

Activitatea antreprenorială — redusă la zero. Impozitul pe venit — 32 %. Criminalitatea organizată înflorea. În țară activau 116 grupuri criminale. Acordul politic de bază cu Federația Rusă nu era semnat. Relațiile cu UE erau înghețate. Nu era adoptată nicio lege în vederea protecției drepturilor minorităților naționale. Iată cum a preluat PCRM guvernarea statului.

Peste opt ani de zile…

În această perioadă au fost create 327 de mii de locuri de muncă. PIB-ul a crescut cu 59 %. Pe cap de locuitor acest indice a crescut de 3,5 ori, de la 354 de dolari pînă la 1230 de dolari SUA. Partidul Comuniștilor, aflat la guvernare, a schimbat radical climatul antreprenorial din Moldova. Totodată, impozitul pe venit a fost redus de la 32 la sută pînă la zero. A fost aplicată amnistia fiscală și amnistia capitalului, a sporit disciplina financiară, a fost lichidată criminalitatea organizată.

Veniturile la bugetul de stat au crescut de patru ori, bugetul asigurărilor sociale de stat — de cinci ori. Coraportul datoriei externe și PIB s-a redus de două ori. Salariul mediu a crescut nominal de șase ori, iar în expresie reală — cu mai bine de 270 %. În conformitate absolută cu angajamentele pe care și le-a asumat PCRM, spre sfîrșitul anului 2008, salariul mediu pe economie era de 300 de dolari.

Din 2004, salariul bugetarilor a crescut de aproape trei ori. Iar salariul pedagogilor, comparativ cu 2001, a crescut de șapte ori. Către 2009, salariul mediu în educație corespundea nivelului salariului mediu pe economie.

În anul 2001, tot bugetul consolidat în sfera sănătății constituia mai puțin de 600 de milioane de lei. Către sfîrșitul anului 2008, el se apropia de indicele de 3 miliarde. Din 2004 pînă în 2008, salariul bugetarilor a crescut practic de trei ori. Din 2005 pînă în 2008, pachetul serviciilor medicale garantate de stat a fost dublat. În aceeași perioadă a crescut de două ori salariul angajaților în sfera sănătății. În toate raioanele au fost restabilite sau reconstruite centrele de sănătate rurale și oficiile medicilor de familie, stațiile de urgență.

Din 2004 pînă în 2008, din momentul implementării Codului cu privire la știință și inovare, investițiile în cercetările fundamentale au crescut de patru ori, iar investițiile în pregătirea cadrelor științifice — în același volum. Numărul proiectelor în sfera transferului de tehnologii a crescut, în acea perioadă, de mai bine de șapte ori, tot de șapte ori au crescut și salariile savanților moldoveni.

Comparativ cu anul 2001, mărimea pensiei medii s-a majorat cu aproape opt ori. Reținerile la plata pensiilor nu s-au mai înregistrat din 2001. Dacă în 2001, decalajul veniturilor între 20 % cei mai săraci cetățeni ai țării și 20 % cei mai bogați era de 11,4 ori, la acel moment, acest indice a fost redus cu mai bine de două ori.

Tot în 2001, veniturile disponibile ale populației constituiau, în mediu, 241 de lei pe cap de locuitor, iar în 2008 — 1100 lei. Dacă în 2001, aceste venituri acopereau puțin peste 50 la sută din minimul de existență, în 2008 — peste 83 %. Și asta în condițiile în care indicele minimului de existență a crescut cu mai bine de două ori.

Timp de opt ani de zile au fost gazificate 670 de localități. Este de cinci ori mai mult decît în tot deceniul precedent. PCRM planifica să încheie totalmente acest proces în 2010. În perioada guvernării comuniste au fost proiectate gazoductele magistrale și stațiile electrice. Telefonia a devenit accesibilă pentru majoritatea familiilor moldovenești, iar internetul a ajuns în toate școlile din țară. În anii 2005 — 2008, pentru construcția apeductelor magistrale și rețelelor de distribuție a apei din bugetul de stat s-a alocat peste 700 de milioane de lei — de cîteva ori mai mult decît pe parcursul deceniului precedent.

Din 2001 pînă în 2008, în Republica Moldova au fost create circa 250 de stații tehnologice de mașini, care aveau în dotare mii de unități de tehnică agricolă modernă. În perioada care a urmat anul 2001, suprafața plantațiilor de viță de vie a crescut cu 11,5 ori, a livezilor — cu 7,5 ori. Suprafața terenurilor agricole prelucrate a crescut cu 9,6 ori.

Din 2001 pînă în 2008, Republica Moldova a semnat, ratificat și implementat mai bine de 150 de documente de cooperare. Pe 19 noiembrie 2001, Republica Moldova a semnat Acordul de prietenie și colaborare cu Federația Rusă, și-a determinat relațiile cu această țară drept strategice.

Pe calea modernizării europene

Din noiembrie 2002, Moldova pornește pe calea integrării europene. În cadrul planului de acțiuni Republica Moldova — Uniunea Europeană, numai în perioada 2005 — 2008, grație rolului activ al fracțiunii PCRM, Parlamentul țării a adoptat peste 200 de legi. Republica Moldova a ajuns foarte aproape de negocierile pe marginea noului acord cu Uniunea Europeană, care presupunea acordarea regimului fără vize în UE pentru cetățenii moldoveni, crearea zonei de liber schimb între UE și Moldova.

Moldova demonstra consecvent investitorilor străini că este un partener integru și previzibil, care presupunea condiții tot mai interesante pentru business. În rezultat, în acea perioadă, investițiile străine creșteau anual.