Cine va trata Moldova?

Deficitul de cadre în sfera de sănătate atinge cote critice

Dispoziție de ducă

Deficitul de cadre în sistemul de sănătate a atins cote critice. Încă puțin și nu va mai avea cine trata cetățenii Moldovei. Încă în 2016, la 10 000 de locuitori reveneau 30 de medici. În țară există raioane în care numărul cadrelor medicale nu ajunge nici la jumătate din necesar. Conform sondajelor din acest an, fiecare al treilea medic intenționează să plece din țară. Chiar și în România vecină, lucrătorii medicali calificați au salarii de 12 ori mai mari. Totodată, țara se confruntă cu o criză catastrofală a medicilor de familie, cardiologi, anesteziologi și medici cu profil îngust. Este insuficient nu doar numărul de medici, în spitale se atestă un deficit acut de cadre și în rîndul personalului de calificare medie. Numai în perioada 2012 — 2016, și-au dat demisia peste patru mii de asistente medicale.

În acest fel, în 2016, în Moldova se atesta o criză acută de personal medical de categorie superioară și medie. Cota specialiștilor care au renunțat la profesie se apropie de 40 la sută. Motivul de bază — degradarea condițiilor social-economice în țară. Însă, Ministerul Sănătății a decis să se convingă de acest lucru fapt pentru care a accesat un nou grant. Specialiștii Școlii de management în sănătate, care au fost curați de OMS, au realizat o cercetare pe marginea subiectului «Lucrătorii medicali din Republica Moldova: motivele renunțării la profesie».

Potrivit studiului, printre motivele principale care-i determină pe medici și asistenți să renunțe la profesia lor, se numără: salariul mic, condiții de muncă slab motivante, corupția și cumetrismul, lipsa perspectivelor de creștere profesională, lipsa infrastructurii corespunzătoare și, de multe ori, atitudinea nerecunoscătoare în instituțiile medicale. Examinînd situația, OMS a oferit un șir de recomandări, printre care: «îmbunătățirea politicii de cadre în procesul reformării și optimizării în sistemul de sănătate». Guvernarea a remarcat pentru sine două cuvinte importante — «reformarea» și «optimizarea».

Conform sondajelor, circa 70 la sută dintre medici au menționat că principalul motiv pentru care se renunță la profesie este salariul mic. Circa 60 la sută dintre medici sînt gata să revină, însă, doar pentru un salariu de cel puțin 10 mii de lei și în condițiile în care vor fi îmbunătățite condițiile de muncă și asigurat echipamentul modern necesar. Circa 80 la sută dintre respondenții din categoria personalului medical de categorie medie ar fi de acord să muncească în această sferă, însă, doar pentru un salariu de cel puțin 7 mii de lei lunar.

Eficiența condamnată

Pe parcursul unei perioade îndelungate de timp, salariul mediu al lucrătorilor medicali cu stagiu a fost de circa 2000 de lei. În 2011, fostul ministru de profil, Andrei Usati promitea aproape sub jurămînt medicilor de la sate să le majoreze salariile pînă la 10 mii de lei pe lună. Nu trebuiau să fie lăsați de izbeliște nici medicii de alt profil. Însă, timpul trecea, iar medicii care așa și nu vedeau realizarea promisiunilor, treptat, plecau din sistem.

Și iată, în sfîrșit, de la 1 iulie 2016, lucrătorilor medicali li s-a promis o majorare de salarii cu 20 la sută. Despre aceasta anunța cu patos premierul Pavel Filip în cadrul prezentării raportului pentru primele 100 de zile de activitate a Guvernului, remarcînd că «pentru munca demnă trebuie să fie achitat un salariu demn» și că majorarea remunerări muncii este o prioritate a activității Guvernului. Totodată, sindicatele cereau o majorare salarială de cel puțin 25 la sută. De altfel, Pavel Filip a propus mai multe tinerilor specialiști.

Statul este obligat să ofere medicilor rezidenți locuri de muncă cu încheierea contractelor de muncă. Acest lucru este menționat în p. 38 al Regulamentului cu privire la studiile postuniversitare de rezidențiat, adoptat prin Dispoziția Nr. 134 a Ministerului Sănătății din 3 noiembrie 2014. De facto, însă, rezidenții continuă să muncească în spitale ziua de muncă plină, fac ture de noapte după grafic, curează pacienți fără a avea un raport de muncă cu instituția medicală. Venitul tinerilor specialiști constituie circa 1000 de lei. Așa că deja la această etapă medicii încep să se gîndească la o altă profesie sau o altă țară unde medicina va fi nu doar solicitată dar și plătită demn.

Fiind ministru al Sănătății, Ruxanda Glavan vorbea cu entuziasm despre faptul că Executivul a elaborat o nouă formulă de calcul a salariilor lucrătorilor medicali. În acest fel, munca angajaților instituțiilor medico-sanitare de stat va fi remunerată în conformitate cu eficiența. În timp ce ministra promova noua reformă, medicii încercau să înțeleagă cum poate fi convertită eficiența muncii lor în unități bănești. Reforma referitoare la salarii a coincis cu promisiunile de majorare a acestora cu 20 la sută. Ce să se mai aștepte?

Reamintim că pînă în 2001, pînă la venirea la guvernare a Partidului Comuniștilor, toată rețeaua de deservire medicală era distrusă. Spitalele raionale rămăsese fără finanțare și personal. Pentru a restabili sistemul distrus, comuniștii au avut nevoie de cîțiva ani. În anii de guvernare a Partidului Comuniștilor, salariile în sistemul de sănătate au crescut de 9 ori. Din 2001 pînă în 2008, au sporit de 6 ori cheltuielile bugetului consolidat pentru sănătate. Chiar și din opoziție, în ultimii ani, deputații comuniști au lansat mai multe inițiative legislative care să permită majorarea salariilor lucrătorilor medicali. Însă parlamentarii de tot felul de culori au așteptat mult și cu răbdare o altă născocire a Ministerului Sănătății.

Noul Regulament cu privire la remunerarea muncii colaboratorilor instituțiilor medico-sanitare publice, care muncesc în sistemul asigurărilor medicale obligatorii, elaborat de ministerul de ramură, se bazează pe performanțele profesionale individuale ale angajaților și pe calitatea muncii efectuate. Însă, experții care au avut permisiunea să examineze materialele noului principiu de calculare a salariilor angajaților din sistemul sănătății, au pus la îndoială obiectivitatea acestui document, care a fost supus criticilor încă la etapa examinării.

Ministerul Sănătății a stabilit că, potrivit noului document, salariul medicilor de familie va constitui de la 5000 pînă la 5900 de lei, salariile asistenților — de la 4000 pînă la 4800 de lei, pentru personalul medical mediu și felceri — 3300 — 3900 de lei. Salariul conducătorilor instituțiilor medicale va fi stabilit în funcție de situația financiară a instituției în sine și va ajunge pînă la 14 mii de lei.

În cea mai neplăcută situație s-au pomenit, din nou, dădacele, infirmierele și alt personal necalificat cărora li s-au stabilit salarii de pînă la 1900 de lei, în condițiile în care conform deciziei Guvernului, salariul minim garantat, la acel moment, era de circa 2100 de lei. Executivul, adoptînd o lege, uita cu desăvîrșire despre actele normative aprobate anterior. Și acum, cînd guvernarea strigă în gura mare că salariile cadrelor medicale au fost majorate considerabil, chiar și acei medici de familie strîng confuzi din umeri. Se pare că nu le mai plătește nimeni nimic pentru eficiență.

Optimizarea voalată

Încă o reformă pe care a anunțat-o Guvernul și pe care a apărat-o Ministerul Sănătății — optimizarea instituțiilor medicale, în special, acest lucru referindu-se la reducerea numărului de spitale. Potrivit proiectului grandios al Ministerului Sănătății pentru distrugerea sistemului de sănătate, numit drept «Reforma spitalelor în Moldova», în țară se lichidează două treimi din numărul instituțiilor medicale de stat — din 60 vor rămîne doar 21. Reforma se planifică a fi încheiată în 2024.

Pe hîrtie, democrații au decis demult ce spitale să închidă și care să rămînă. Mulți medici au știut despre acest lucru, dar au preferat să tacă. Pe cei incomozi, guvernarea i-a «măturat» din funcțiile de conducere, dar și din sistem în genere în pofida deficitului de cadre medicale.

Ziarul «Comunistul» a relatat despre cum s-a încercat transformarea spitalului raional din Rezina, unde se acordă asistență medicală specializată, într-un ospiciu de rînd, care să ofere ajutor doar bolnavilor muribunzi. Acest spital nimerea sub prima categorie, respectiv, ar fi putut să acorde pacienților doar asistență terapeutică. Însă, spitalul din Rezină acordă ajutor pacienților din raioanele Rîbnița și Camenca.

Democrații s-au gîndit și la modul de optimizare a spitalelor. În același spital din Rezina, în perioada sovietică, erau 400 de paturi. Odată cu venirea la putere a alianțelor, numărul de paturi s-a redus pînă la 180, iar în perioada democraților — pînă la 140. Nu ajung locuri.

Reamintim că o optimizare similară a fost implementată și în perioada creării județelor și nu a fost justificată. Spitalele regionale nu au putut să asigure ajutor medical tuturor persoanelor care aveau nevoie. În afară de aceasta, oamenii refuzau să facă zeci de km pentru a beneficia de tratament staționar. În spitale ajungeau doar pacienții gravi. La drept vorbind, exact asta corespunde altor planuri ale Ministerului Sănătății, conform cărora, de tratament staționar vor beneficia doar pacienții gravi bolnavi. Potrivit planurilor Guvernului, pacienții de gravitate medie trebuie să se trateze ambulatoriu, iar gradul ușor, în general, nu se ia în calcul. Dar unde este granița între starea gravă a pacientului și starea de gravitate medie știe doar Ministerul Sănătății.

Optimizarea instituțiilor medicale se înscrie în încă un plan grandios al democraților — reforma administrativ teritorială. Aceasta încă nu s-a reușit a fi lansată, dar putem să fim siguri că democrații nu au renunțat nici la această optimizare. De altfel, ea deja are loc. Doar că voalat, fără să fie afișată și fără lozinci, pentru a nu speria societatea, mai exact — acea parte a societății care și-a mai păstrat poziție civică corectă.

Natalia Lujinaскачать dle 10.6фильмы бесплатно