O poziţie fără interpretare

La sfîrşitul săptămînii trecute, Vladimir Voronin, preşedinte al PCRM, a participat la emisiunea televizată «Vineri cu Anatolie Golea»

Tema anunţată de moderator la începutul ei suna în felul următor: «La ce ne putem aştepta în continuare vom vorbi astăzi cu preşedintele Partidului Comuniştilor, Vladimir Voronin».

Dar Vladimir Voronin, ca să-şi poată expune opinia, era nevoit să învingă rezistenţa şi tendenţiozitatea jurnalistului care l-a invitat şi care nu-i permitea să-şi spună pînă la capăt părerea referitoare la o problemă sau alta. Din această cauză, fireşte, invitatul a fost lipstit de posibilitatea de a se pronunţa exhaustiv la teme importante din cadrul discuţiei.

Pe cînd întrebările şi, în mod deosebit, răspunsurile din cadrul emisiunii au fost din categoria celor mai arzătoare la ziua de astăzi pentru societatea moldovenească. Iată din ce considerent ziarul «Comunistul» a sistematizat tezele principale expuse vinerea trecută de liderul comuniştilor moldoveni, pentru a le prezenta cititorilor.

Explozie socială

Potrivit lui Vladimir Voronin, pentru actuala situaţie din Moldova este caracteristic faptul că ea poate devia într-o explozie socială – o revoltă populară indirijabilă a cetăţenilor aduşi de guvernare pînă la punctul culminant al disperării.

Vladimir Voronin: «Toţi aceşti şase ani, deasupra Moldovei atîrnă un smog care nu dispare nicăieri. În toate sferele, în toate domeniile de viaţă e degradare. Mizeria în care trăiesc oamenii – nu sărăcia, ci mizeria! – este la nivelul ei critic. Ca să nu mai vorbim despre alte şocuri, ca majorarea tarifelor la energia elerctrică şi la gaze. Eu cred, şi am spus-o şi mai înainte, că explozia socială e de acum aproape să izbucnească. Cum se spune, iat-o, iat-o... Şi se va întîmpla nu pentru că cineva stă zile şi nopţi în corturi. Se va întîmpla pentru că ţara – altfel spus, fiecare casă, fiecare gospodărie, toţi cetăţenii – e cuprinsă de ceea ce se numeşte deznădejde. Iar deznădejdea are o limită. Cînd omul nu mai poate să se asigure pe sine, pe copiii săi şi pe familia sa cu toate cele necesare pentru viaţă, el devine capabil de paşi extremi, de acţiuni hotărîte. Revolta, revoluţia, lovitura de stat sunt forme organizate de protest, pe cînd explozia socială este o formă stihinică. Oamenii vor ieşi la proteste fără ca cineva să-i îndemne, că-i organizeze. Ei vor ieşi să se salveze pe sine, pe copiii lor, familiile lor. Ceea ce poate avea consecinţe foarte serioase pentru ţară. Iată
pentru ce îmi fac griji.

Timp de şase ani, cei care au capturat puterea la 7 aprilie 2009 şi-au demonstrat definitiv totala lor inaptitudine şi incapacitate profesională. Chiar aş spune – nu cred că i-aş supăra prin asta – că ei sunt nişte oameni mărginiţi, primitivi. Şi asta se referă absolut la toţi acei care în tot timpul acesta s-au aflat la putere. Puterea era distirubuită de ei după principiile politice, de cumetrism, de corupţie, de interese, ceea ce nu e altceva decît o nemaipomenită obrăznicie. Şi rezultatele ei le vedem astăzi cu toţii».

Criză guvernamentală

După cum a remarcat preşedintele PCRM, lipsa unui cabinet de miniştri eficient nu poate fi considerată, desigur, un factor pozitiv. În opinia dumnealui, într-o mare măsură, criza cu care se confruntă ţara era de aşteptat anume în virtutea cauzelor enumerate mai sus – în ţară de acum şase ani la rînd lipseşte ordinea, în această perioadă cei de la putere nu au făcut nimic pentru a normaliza situaţia.

Vladimir Voronin: «Toate au fost distruse, pierdute, nimicite. Acum e greu de spus ce fel de guvern, ce fel de oameni trebuie să vină la conducere şi de ce ar trebui să se apuce ei în primul rînd. Pentru noi nu a existat problema să votăm sau nu demisia guvernului Streleţ. Eu de acum am spus că noi suntem pentru demisia tuturor (a reprezentanţilor actualei guvernări – Iu.Dz.). Şi asta pentru că toţi merită să fie demisionaţi, condamnaţi şi ţinuţi după gratii. Aşa că ne vom da voturile pentru demisionarea tuturor. Pentru că această putere este coruptă, este criminal-banditească.

Cu trei ani în urmă, noi am organizat o conferinţă ştiinţifico-practică, la care au luat cuvîntul 40 de oameni. Toate aceste luări de cuvînt au fost publicate într-o carte intitulată «Moldova – stat capturat». Încă atunci, cu trei ani în urmă, noi spuneam deschis că Moldova este condusă de o bandă. De aceea vom vota pentru demisionarea ei. Şi posibil – dacă plenara CC al partidului va lua această decizie – şi pentru alegeri anticipate.

În acelaşi timp, ultimile alegeri din Moldova ne-au demonstrat o cultură electorală extrem de scăzută. Niciodată nu m-am gîndit că alegătorii moldoveni vor ajunge la asta. Ei se vînd, se dedau corupţiei. Mai adăugaţi şi falsificările de la secţiile de votare. Plus falsificările Comisiei Electorale Centrale. Totuşi, principalul sunt oamenii. Lor li se aduc acasă produse alimentare, li se dau bani, iar ei, în schimbul acestora, îşi dau voturile pentru cine li se ordonă. După care patru ani la rînd plîng că nu au salarii, nu au de lucru, că preţurile sunt mari, tarifele la servicii cresc, şi tot aşa.

În cei opt ani cît noi ne-am aflat la putere aţi auzit despre asemenea lucruri? Nu aţi auzit, pentru că nu a fost aşa ceva. Iar acum uitaţi-vă ce se întîmplă! Şi cine a ales această echipă, cine i-a adus în Parlament?»

Un nou guvern — situaţia mai poate fi reparată

Caracteristic pentru actuala situaţie este faptul că guvernul Streleţ a fost demisionat de partidele de orientare de centru stînga – PCRM, PSRM, PDM. Şi dacă pentru aceste formaţiuni politice, în special pentru Partidul Socialiştilor şi pentru Partidul Democrat, de bună seamă sunt importante interesele cetăţenilor, păstrarea statalităţii moldoveneşti; dacă ele de bună seamă doresc să salveze ţara de pieire ca stat, actuala realitate le oferă o şansă unică s-o facă cu adevărat.

Vladimir Voronin: «Situa­ţia e într-adevăr extrem de serioasă, îngrijorătoare: ţara e fără guvern, iar peste cîteva luni va trebui să alegem preşedintele. Acum e foarte greu să fie găsit un numitor comun ce ne-ar ajuta să ieşim şi din criza guvernamentală, şi din cea prezidenţială. Cît mă priveşte, consider că la examinarea problemei privind formarea guvernului, concomitent ar trebui să încercăm să ne imaginăm ce va fi în martie, cînd va trebui să fie ales capul statului. Acum, anumite fracţiuni parlamentare au posibilitatea de a ajunge simultan la un consens, pentru ca să aibă în ansamblu mai mult de 60 de voturi necesare pentru alegerea preşedintelui. Este necesar ca cele trei fracţiuni rămase nefărîmiţate – a comuniştilor, democraţilor şi socialiştilor – să mediteze asupra faptului ce va fi şi cum va fi pe viitor. Este important de a-i exclude din această formulă pe radicali – partidul lui Ghimpu şi rămăşiţele liberal-democraţilor. Extremele trebuie să fie excluse, şi să ne apucăm să construim statul cu numele Republica Moldova, fără a ne uita peste Prut sau în altă parte.

În principiu, cei de centru stînga au în Parlament numărul necesar de voturi. Noi suntem dispuşi să examinăm variantele corespunzătoare. Totodată, dacă e să presupunem că vor avea loc alegeri anticipate – ce rezultat vor avea ele? E foarte mare probabilitatea că cei care astăzi intenţionat induc lumea în eroare, declarînd că, în cazul unor alegeri anticipate, vor obţine o victorie nemaivăzută, în realitate vor acumula voturi mai puţine decît au acum. Îi am în vedere pe socialişti. Pentru că balonul de săpun pe care l-au umflat ei înaintea alegerilor parlamentare din 30 noiembrie s-a spart.

Acum, oriunde te-ai duce, cu oricine ai sta de vorbă, nimeni nu-şi aminteşte de dînşii, nimeni nu vorbeşte nimic despre dînşii. Oamenii nu pot sta să aştepte pînă le va cădea mană din cer. Acum trebuie să reieşim din ceea ce avem. Şi ce avem? Trei fracţiuni parlamentare de centru stînga. Deocamdată, socialiştii ne invită să discutăm chestiunea privind alegerile parlamentare anticipate. Dar partidul nostru încă nu a luat o decizie referitor la respectiva chestiune».

Timpul puterii promoldoveneşti

Un punct original şi simbolic în şiragul aşa-numitelor alianţe şi coaliţii proeuropene care au condus Moldova în ultimii şase ani l-a pus nu altcineva decît însuşi Stefan Fule, cel care în tot acest răstimp a tutelat partidelede la putere, dar care, cu totul pe neaşteptate, nu demult a exprimat dezamăgirea Europei de procesele care au atras după sine o totală degradare a ţării noastre.

Vladimir Voronin: «Îi sunt recunoscător lui Stefan Fule pentru faptul că, în sfîrşit, le-a explicat politicienilor moldoveni că ei trebuie să construiască şi să formeze un guvern promoldovenesc, o putere promoldovenească, ci nu proeuropeană. Iar esenţa şi conţinutul activităţii unui asemenea guvern poate şi trebuie să fie orientată spre o modernizare europeană a ţării. Modernizare! Pentru că fără modernizare nu vom intra în nici o piaţă europeană, în nici o structură europeană.

Cît priveşte istoria cu «eurointegarea», după cum ni se spune, principala realizare a noastră în acest context este semnarea Acordului de Asociere. Şi cu această semnare autorităţile Moldovei s-au grăbit în mod foarte iresponsabil. Astăzi, noi nu avem nevoie de acest acord. Noi nu am fi avut nevoie de el încă vreo 25-30 de ani. Pentru că el ne-a lipsit de un colosal avantaj – de comerţul asimetric cu Uniunea Europeană, cînd, în condiţii foarte avantahjoase, puteam livra în Europa producţia noastră şi, totodată, în tradiţionalele pieţe din Est.

Noul guvern – dacă va fi un guvern normal, sănătos, onest, corect, patriotic – va trebui să introducă modificări serioase în Acordul de Asociere cu UE. Observaţiile şi propunerile corespunzătoare noi le-am prezentat dlui Lue Devigne, principalul negociator din partea UE la tema zonei de comerţ liber, aprofundat şi atotcuprinzător. Şi dumnealui a fost de acord, practic, cu toate observaţiile noastre referitoare la acord.

Revenind la modernizarea europeană a Moldovei, trebuie să adaug că această noţiune este mai largă, mai globală. Ea presupune o muncă vastă, de mari proporţii, în toate domeniile de activitate vitală din ţara noastră».

Iuri Dzeatcovschi