Trimis la contabilitate

 

Sic transit gloria mundi — așa trece slava lumească, spuneau romanii. Formula indică asupra faptului că așa cum omul urcă poate cădea într-o clipită.

Ceea ce, de fapt, i s-a întîmplat și lui Marian Lupu. Veșnicul candidat la Președinție, președinte de Parlament, cvasi președinte al PDM, el, parțial, aflîndu-se între ring și podium, a ales întotdeauna podiumul. Marian Lupu era înfricoșat de responsabilitatea reală, lupta reală cu dificultățile de diferită natură.

Podiumul era considerat de el funcția de președinte al Moldovei, la care a pretins tocmai de cinci (!) ori. Să fie președinte cu orice preț, iată o așa manie avea omul, or, vorbind în termeni medicali — tulburări de personalitate. Acest lucru era recunoscut chiar și de simpatizanții lui Lupu, oamenii din anturajul său. Dar, așa cum a demonstrat practica — «căpitan, tu nu vei fi maior...».

La vremea sa, Marian Lupu a părăsit Partidul Comuniștilor, care l-a crescut. A făcut acest lucru anume pentru că formațiunea nu l-a înaintat în calitate de candidat la șefia statului după alegerile din aprilie 2009. Dar l-a înaintat la funcția de prim-ministru. Lupu, însă, a optat din nou pentru podium. «Dacă noi (Partidul Comuniștilor — nota autorului) i-am fi propus lui Lupu să devină președinte, el nu ar fi plecat nicăieri. Cu siguranță», a declarat în legătură cu acest fapt Președintele PCRM, Vladimir Voronin.

În 2010, scopul era mai aproape ca niciodată: Lupu a devenit președinte interimar al statului (și președinte de Parlament în același timp). Însă, în timpul alegerilor prezidențiale din 2011, simțind de unde bate vîntul, și-a retras pe neașteptate candidatura din cursa electorală. Nu și-a dorit să intre în istoria Moldovei cu acest anti-record — de patru ori candidat eșuat la prezidențiale. 

 

 

Nu-l iubește nici șeful său de partid Vladimir Plahotniuc, care nu a ratat ocazia să-l cufunde în noroi pe adjunctul său în timpul ultimei campanii prezidențiale. Și încă la ecran, astfel ca să fie vizibil pentru toți. S-a întîmplat atunci cînd l-a obligat pe Lupu să-și retragă candidatura în favoarea Maiei Sandu. Abia de mai putînd învîrti limba din cauza tristeții și durerii, Lupu a bolborosit că «scopul Partidului Democrat este ca alegerile să fie cîștigate de un candidat pro-european» și s-a retras.

După care s-a înăcrit cu totul și nu făcea decît să viseze la o sinecură liniștită. Și iată că apare un loc la Curtea de Conturi. Fostul președinte al Curţii de Conturi, Veaceslav Untilă a demisionat după ce a fost ales în calitate de director al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică. Unicul candidat pentru funcția proaspăt vacantă a devenit Marian Lupu.

Pe final, «conducătorul» i-a dat un șut de adio ex-»locomotivei» PDM: Lupu nici măcar nu a fost înaintat în calitate de candidat la alegerile parlamentare. Acum, capacitatea lui de a se exprima sofisticat și echivoc în expresii pe care nimeni nu le înțelege — nu mai trebuie nimănui.

Care va fi următoarea funcție a lui Lupu după expirarea mandatului de la Curtea de Conturi? Nu va fi de miare dacă, după exemplul lui Ostap Bender, se va recalifica în gestionar locativ. Sic transit gloria mundi…