Să nu ne descurajăm, сi să ne pregătim de noi lupte
РУС. MOLD.
» » Să nu ne descurajăm, сi să ne pregătim de noi lupte

Să nu ne descurajăm, сi să ne pregătim de noi lupte

10-04-2019, 13:05
Просмотров: 578
  
Версия для печати   
Să nu ne descurajăm, сi să ne pregătim de noi lupteRaportul prezentat la Plenara a X-ea a CC de către președintele Partidului Comuniștilor din Republica Moldova, Vladimir Voronin
 
Plenara a X-ea a Comitetului Central al PCRM este consacrată rezultatelor în cadrul alegerilor parlamentare.

(Se publică în variantă redusă)

La alegerile parlamentare din 24 februarie a pierdut întregul popor moldovenesc, deoarece el a rămas fără apărarea de nădejde a unicului său aliat din Parlament în persoana PCRM. Dar această înfrîngere, trebuie oare să ne descurajeze și să ne facă să ne punem cenușă pe cap? Trebuie oare ca ea să devină motiv pentru o stare de doliu? Nu și încă o dată nu! În schimb, suntem pur și simplu obligați să elucidăm cît se poate de profund, responsabil și principial cauzele celor întîmplate la noi la aceste alegeri.

Această înfrîngere a fost consecința unui întreg complex de probleme. Și respectivele probleme au un caracter atît obiectiv, cît și subiectiv. Motivele obiective care nu au depins de noi și care au cauzat înfrîngerea noastră constau, în primul rînd, în acele deviații tectonice care s-au produs în societatea moldovenească în ultimii zece ani. Oricît de dureros ar fi să conștientizăm, iar mai dureros și să vorbim despre asta, totuși, trebuie să spunem că în acești ani alegătorul moldovean a degradat foarte mult, și a degradat în mod tragic. Asupra alegerii lui au început să influențeze factori nesistemici — sprijinul din exterior, dar în cele mai dese cazuri el s-a lăsat prins în capcana unei banale coruperi. Alegătorul a încetat să analizeze deplorabila situație la care a ajuns și să găsească explicația acestei situații în atitudinea față de el a oamenilor de la guvernare, adică a celor care în toți acești ani l-au jefuit și l-au umilit. În Parlament au acces partide implicate în mod direct sau indirect în furtul miliardului. Inclusiv blocul ACUM, unul dintre liderii căruia, și anume Maia Sandu, au făcut parte din componența acelui guvern Filat, care a scos miliarde de lei din rezervele Băncii Naționale, ulterior recuperarea lor fiind pusă pe umerii poporului. S-a dovedit că pe alegătorii moldoveni nu-i mai interesează curățenia morală, complicitatea la schemele corupte și la jafuri a pretendenților la funcția de deputat în Parlament. În orice caz, la alegerile recente. Vrînd sau nevrînd, în mod conștient sau inconștient, oamenii i-au votat pe niște hoți, criminali de stat și uzurpatori.

Societatea ca și cum s-a dezvățat să facă deosebire între bine și rău. La aceste alegeri, cele mai importante probleme legate de supraviețuirea și a unui cetățean aparte, și a statului în ansamblu s-au dovedit a fi în afara zonei unei discuții în societate. Și chiar în afara zonei interesului social. Pe nimeni nu-l interesau planurile strategice ale partidelor, viziunea lor în ceea ce privește viitorul țării, programele economice și proiectele lor sociale. Nici unul din partidele care a acces în Parlament nici măcar n-a încercat să le povestească cetățenilor țării cum văd ele, de exemplu, reforma sistemului sănătății, a sferei educației, a justiției. Nimeni din ele n-a propus un plan integru și detaliat de modernizare a infrastructurii, de lichidare a șomajului, de readucere acasă a concetățenilor noștri plecați la muncă peste hotare. Dacă e să judecăm după rezultatele alegerilor, nimeni dintre alegători nici n-a așteptat să audă de la partide planuri de acest gen.

Ca niciodată pînă acum, la aceste alegeri s-au profilat acele noi calități pe care soocietatea moldovenească le-a căpătat în ultimii ani, și anume: răzlețirea, incapacitatea de a-și formula principalele sale interese, lipsa punctelor de orientare politică și de criterii morale în aprecierea concurenților electorali. Spațiul dimensiunii sociale s-a redus pînă la spațiul propriei bucătării.

Starea de astăzi a mediului social din Moldova se caracterizează prin incapacitatea de a privi ziua de mîine și de a-și întoarce privirea în ziua de ieri. Anume în asta și constă complexitatea analizei situației dezastruoase la care am ajuns. Probabil, în munca pe care noi, comuniștii, am desfășurat-o în mijlocul alegătorilor, nu am luat în calcul anume această colosală apatie. Ca și totdeauna pînă acum, am apelat la rațiunea oamenilor, pe cînd numeroșii noștri oponenți au apelat la stomacul lor.

* * *
Coruperea a fost totală! Oamenii erau ademeniți cu lemne pentru foc, cu pachete alimentare, concerte, excursii, magazine sociale, cadouri și chiar cu distracții șa caruseluri. Democrații au folosit la maximum resursa administrativă, cu trei luni înainte de alegeri transformînd inițiativele guvernului în elemente ale campaniei lor electorale. Am în vedere cei 600 de lei oferiți pensionarilor în ajunul Anului Nou, precum și promisiunea că o asemenea pomană ei vor primi și la sărbătorile de Paști. Mai am în vedere și mult trîmbițatul program «Drumuri bune pentru Moldova», pe seama căruia au fost date la scădere zeci de milioane de lei. Asta nu e altceva decît un lucru făcut de ochii lumii, rezultatul lui fiind zero. La sfîrșitul iernii, din aceste «drumuri bune» n-a rămas nici un metru de drum cu adevărat bun. Aproximativ aceeași eficiență a avut-o și programul de stat «Prima casă», pe care democrații și l-au asumat și, după cum știm cu toții, i-au făcut o reclamă zgomotoasă. În esența sa, acest program este o elementară ipotecă, sau o piramidă. Dar campania de reclamă desfășurată de democrați, cum se spune, și-a făcut treaba. Fără pic de rușine, candidații din partea PDM îndemnau să se voteze pentru pomana de 600 de lei care să fie oferită pensionarilor la sărbătorile de Paști, dar nici gînd să aducă vorba despre careva programe strategice de dezvoltare a țării. Și e clar de ce: PDM pur și simplu nu are asemenea programe în arsenalul său. Democrații s-au condus de următorul principiu: cu cît mai primitiv, cu atît e mai pe înțelesul oamenilor. Acești mizerabili 600 de lei au umbrit în ochii electoratului toate crimele săvîrșite de Partidul Democrat față de țară și față de cetățenii ei — de la furtul miliardului pînă la uzurparea puterii și transformarea Moldovei într-un stat capturat, iar apoi și criminal. Voi repeta: oamenilor ca și cum le-a fost ștearsă memoria și ei și-au pierdut capacitatea de a compara sărăcia lor, disperata lor existență din ultimii zece ani cu activitatea banditească și subversivă a PDM. În caz contrar, cum ar fi fost posibil ca la alegeri clanul mafiot în frunte cu criminalii de stat să obțină 30 de mandate?

Migrația în masă a populației, care a devenit o adevărată tragedie națională, a condus la faptul că în țară au rămas sau doar funcționari de stat dependenți de partidul de la guvernare, sau pensionari sărăciți, ajunși pînă la limita disperării. Și cei dintîi, și cei de-ai doilea au devenit o pradă ușoară pentru emisarii partidului de la guvernare.

* * *
Noi am pierdut nu lupta în cadrul alegerilor, ci am pierdut în competiția sacilor cu bani. Noi n-am furat miliardul. Noi niciodată nu i-am umilit pe alegători cu mite, pomeni și promisiuni goale. În primul rînd, acesta e un lucru ilegal, în al doilea rînd, e un lucru imoral. Ce priveliște poate fi mai dezgustătoare decît cea în care, nemijlocit la secția de votare, reprezentanții Partidului Democrat și ai Partidului Socialiștilor organizau licitați la care le propuneau alegătorilor bani, ridicînd miza sumelor propuse?

Nu putem să nu menționăm și faptul că, probabil, niciodată ca pînă acum, imixtiunea din afară în alegerile din Moldova n-a fost atît de evidentă și obraznică. În primul rînd, asta se referă la concurenții noștri direcți din cîmpul electoral — Partidul Socialiștilor. Pe tot parcursul acestei campanii electorale, nimeni așa și n-a auzit de la socialiști, care în cursa electorală au pretins la necondiționata calitate de lider, planuri alternative detaliate privind dezvoltarea Republicii Moldova. Acestea au fost înlocuite cu trăncăneală, cu sloganuri zgomotoase și, principalul, — cu sesiuni foto la Kremlin. 
 
Iar pe lîngă acestea, și cu vorbe goale despre careva acorduri la care, chipurile, s-a ajuns cu Federația Rusă în ceea ce privește anularea sancțiunilor referitoare la exportul de vinuri și producție agricolă în această țară, precum și așa-numita amnistiere a cetățenilor Moldovei, ca și cum aceștia ar fi fost niște criminali. În acest context, mai putem aminti și investigațiile «astrologice» ale lui Dodon legate de prețul la gazele naturale. După cum știm, epopeea despre Vărsător a avut în final creșterea cu 35 la sută a prețului la gaze. Acum ne putem aștepta și la o scumpire totală, deoarece majorarea prețurilor la agenții energetici în mod inevitabil conduce la creșterea prețurilor și tarifelor absolut la tot și la toate. Cu un rezultat la fel de deplorabil s-au finalizat și toate celelalte înțelegeri cu Moscova din perioada electorală. Cetățenii noștri, cum au fost deportați pînă la asta, la fel continuă să fie deportați și după asta din Rusia, merele au putrezit de-a dreptul în livezi, iar zeci de tone de struguri se vînd nu la magazinele mari din Moscova, ci în parcurile din Chișinău — și se vînd cum nu se poate mai ieftin. Iată care e prețul naivității concetățenilor noștri, care îi cred pe țarii străini de peste mări și țări. Printre altele fie spus, promițîndu-i lui Vladimir Putin formarea în Moldova a unui guvern al unui partid — bineînțeles, al Partidului Socialiştilor — Dodon i-a făcut una și bună președintelui rus. Căci, după cum știm, ratingul lui Putin în Moldova e mult mai mare decît rezultatul obținut de PSRM la alegeri. Dar asta e de acum o cu totul altă istorie.

* * *
Practic, la toate plenarele comitetelor raionale, absolut pe bună dreptate s-a vorbit că, în timpul acestor alegeri, Partidul Comuniștilor a activat, de fapt, în condițiile unei blocade informaționale. Dominația totală în spațiul informațional a Partidului Democrat, care deține șase posturi de televiziune, și a Partidului Socialiștilor, care administrează activitatea a trei posturi de televiziune, a condiționat în mare parte rezultatele acestor alegeri. Și asta s-a întîmplat nu numai și nu doar în perioada campaniei electorale. Pe parcursul a patru ani, opinia publică a fost formată de către aceste partide politice prin intermediul televiziunii, al radioului, al Internet-portalurilor și al presei tipărite. Și asta se referă nu numai la democrați și socialiști. După cum se știe, nu cu mult înainte de alegeri, și Partidul «Șor» s-a pricopsit cu două posturi de televiziune. Iar pentru blocul ACUM în mod deschis au activat Jurnal TV, PRO TV și TVR Moldova. Segmentele informaționale cu care ei zilnic, ceas cu ceas, au bombardat ani de-a rîndul societatea au corespuns cu segmentele electorale respective. Alegătorii au avut posibilitatea să audă permanent argumente în folosul alegerii lor politice. De la o parte, acest lucru pare a fi destul de straniu. Opoziția — atît cea «constructivă» în persoana PSRM și a Partidului «Șor», cît și cea «ireconciliabilă» și «din afara sistemului» în persoana blocului ACUM — au primit de la regimul dictatorial oligarhic, împotriva căruia, chipurile, au luptat, un cadou cu adevărat domnesc: posibilitatea de a avea posturi proprii de televiziune. Și doar Partidul Comuniștilor, care a fost învinuit de tot ce vrei, inclusiv de colaboraționism cu puterea, a fost privat de unicul său post de televiziune — NIT. Iar tăcerea pe care o păstrează Curtea Europeană pentru Drepturile Omului referitor la dosarul NIT doar confirmă bănuielile noastre că procesul dezlănțuit la 7 aprilie, 2009 continuă pînă astăzi. Lipsa unor resurse informaționale de masă proprii este un dat pe care nu e în puterile noastre să-l schimbăm.

* * *
Gruparea banditească organizată a desfășurat alegerile parlamentare din 24 februarie, 2019, mizînd pe un rezultat programat dinainte. Partidul Democrat, care a uzurpat puterea în țară, împreună cu sateliții săi din Partidul Socialiștilor și cu concursul președintelui Dodon, au introdus sistemul mixt de alegere a deputaților, sistem prin care o jumătate din componența Parlamentului se alege conform listelor de partid, iar alta — în circumscripții uninominale. Noi, comuniștii, chiar din prima zi am menționat că modificarea sistemului electoral a fost pusă la cale de democrați în scopul de a păstra sub un control total statul capturat de ei. De asemenea am vorbit și despre cîrdășia care există între PDM și PSRM, între Plahotniuc și Dodon.

Desigur, astăzi toate acestea sunt pentru noi doar o mică consolare, însă diagnosticul nostru s-a dovedit a fi foarte just. Nu zadarnic guvernarea a neglijat pînă și recomandările insistente ale Curții de la Veneția a Consiliului European, ale Parlamentului European și ale Comisiei Europene. În cadrul sistemului proporțional, cu toate manipulările posibile în ceea ce privește voturile alegătorilor, DPM în cel mai bun caz ar fi obținut 10-12 mandate. Nu trebuie să uităm faptul că anume PDM a ajuns să fie principalul beneficiar al sistemului electoral mixt, obținînd în circumscripțiile uninominale mandatele a încă 18 deputați. Iar dacă-i să-i luăm în calcul și pe așa-numiții independenți, pentru care, în urma înțelegerii între Plahotniuc și «Șerif», au votat locuitorii din regiunea transnistreană, acest număr ajunge pînă la 20-21. Dodon și «socialiștii « lui, principalii aliați ai democraților în reforma sistemului electoral, pînă la urmă s-au dovedit a fi perdanți anume din cauza noului sistem electoral, însă noi știm foarte bine că ei au fost conștienți de ceea ce fac împreună cu democrații. Devenind complici ai PDM în încă o crimă împotriva legii și a democrației, de facto, ei în mod benevol i-au oferit Partidului Democrat controlul asupra situației postelectorale. Și astăzi, chiar dacă, nominal, se află pe primul loc, sunt nevoiți, în cel mai bun caz, să spere la negocieri cu PDM, pentru ca să li se permită să strîngă fărîmiturile rămase pe masa boierească a lui Plahotniuc.

Bineînțeles, pentru a obține rezultatul necesar guvernării, a fost folosit tot spectrul de șiretlicuri și falsificări. Alegătorii au fost supuși unor presiuni administrative ieșite din cadrul raționalului, în plus, fiind amenințați și intimidați. Oamenii erau mînați ca dobitoacele la secțiile de votare. Dacă nu ar fi mers, îi amenința pericolul să fie concediați de la lucru. Primarii din sate, trei pătrimi dintre care au trecut de partea Partidului Democrat, în mod deschis le dădeau instrucțiuni locuitorilor din primăriile lor pe cine să-l voteze, speriindu-i cu faptul că, dacă nu o vor face, satul lor nu va mai beneficia de nici un fel de programe sociale și de infrastructură. Ei nu doar că au anulat ziua tăcerii, ei au mai permis ca în ziua alegerilor să fie făcută agitație chiar în cadrul secțiilor de votare. Transportarea în masă la secțiile de votare a locuitorilor din Transnistria, la care li se plăteau cîte 20 de dolari, pentru ca ei să-i voteze pe așa-numiții candidați independenți, încă nu e tot ce s-a făcut în ziua alegerilor. Au fost pe larg folosite și așa-numitele «caruseluri»: alegătorul scotea din secția de votare un buletin de vot curat, pe care îl transmitea următorului alegător. Să mai luăm în calcul și faptul că de la fiecare secție de votare au dispărut multe buletine. Și anume asta e o probă directă a aplicării tehnologiei de falsificare a alegerilor sub denumirea «carusel». S-au practicat pe larg și exagerarea numărului de buletine votate pentru cutare sau cutare candidat, îndeosebi în acele secții în care au votat transnistrenii. Ambii candidați independenți propuși în circumscripțiile din Transnistria nu au vizitat nici măcar o dată regiunea, n-au avut un program electoral, dar și unul, și celălalt au obținut exact același număr de voturi. Acest «fenomen» nu poate fi explicat decît prin coruperea alegătorilor.

Manipularea cu listele alegătorilor, în care au fost incluși cetățeni care de multă vreme nu mai locuiesc în teritoriul țării, la fel și «suflete moarte», a constituit una din direcțiile falsificărilor. Alegerile au fost falsificate, fără ca acest lucru să fie făcut cît mai tăinuit de ochii lumii, ele au fost falsificate în mod obraznic și grosolan. Inclusiv la introducerea datelor în sistem. Dar, din cauze neelucidate, observatorii noștri moldoveni s-au arătat indiferenți față de asta. De altfel, în această privință ei nu s-au deosebit prea mult de așa-numiții observatori internaționali, care într-o manieră revoltătoare au recunoscut alegerile noastre ca alegeri ce s-au desfășurat conform normelor internaționale și a standardelor democratice. În acest context, e necesar de menționat că și opiniile observatorilor occidentali, și ale observatorilor din partea CSI au fost tolerante față de criminalii care au falsificat alegerile. O asemenea unanimitate mișcătoare am înregistrat și pînă la asta. Se vede că ei, așa-numiții observatori internaționali, au fost puternic influențați de vizitele făcute la beciurile de vinuri și de recompensările bănești pe care le-au primit. În afară de asta — și eu din nou atrag atenția dumneavoastră asupra respectivului fapt — la aceste alegeri ei au definitivat cu succes procesul pe care l-au început în aprilie, 2009, lichidînd, după cum li se pare lor, pericolul unei revanșe comuniste. Exemplul Moldovei, unde pe parcursul a opt ani țara a fost guvernată cu succes de comuniști, și pînă acum nu este pe placul nici al partenerilor noștri din est, nici al partenerilor noștri din vest.

* * *
Desigur, în aceste condiții, pentru Partidul Comuniștilor a fost extrem de complicat să organizeze și să desfășoare o activitate eficientă de agitație și propagandă. Deseori argumentele noastre pur și simplu nu funcționau. Alegătorii, inclusiv cei care ani la rîndul și-au dat voturile pentru partidul nostru, au așteptat de la noi pomeni, iar folosirea de către concurenți a presiunii administrative și a falsificărilor au redus la zero toate eforturile pe care le-am depus noi în campania electorală. Dar face oare să punem lamentabilul rezultat obținut la alegeri de partid pe seama uneltirilor puse la cale de guvernare și sateliții ei? Desigur că nu! Trebuie să recunoaștem că o mare parte din această înfrîngere s-a întîmplat din vina noastră.

În opinia noastră comună, liderii regionali ai PCRM au încetat să-și pună în fața lor și în fața organizațiilor de partid obiective globale. Ei s-au prea înglodat în conflicte și ciondăneli locale și în relații politice dezordonate. Ei au încetat să facă deosebire între un calcul politic și trădarea intereselor partidului și ale alegătorilor lui. Nimeni și niciodată n-a anulat acea simplă motivație a omului, cum ar fi dorința de a trăi o viață confortabilă și asigurată. 
 
Dar totdeauna contează prețul care se plătește pentru asta. Și dacă îți aranjezi situația personală cu prețul scăderii nivelului de încredere al alegătorilor și al autorității partidului — asta de acum nu e un lucru normal. Cu certitudine putem spune doar una: dacă nu ne vom propune spre realizare obiective de dimensiune națională, n-avem ce face nici la alegerile locale. Iar acestea de acum stau în prag. Și pregătirea pentru ele trebuie s-o considerăm cea mai importantă sarcină pentru cea mai apropiată perspectivă.

Însăși evoluția situației din țară, cu stupoarea politică prelungită, cu criza socială și politică care e gata-gata să izbucnească, cu probabila alianță între democrați și socialiști e în stare din nou să scoată Partidul Comuniștilor în avanscena politicii moldovenești. Repet, asta se poate întîmpla cu de la sine putere, fără eforturi deosebite din partea noastră. Dar noi trebuie să fim pregătiți de un asemenea eveniment obiectiv și să ne încadrăm în valul lui. Iar pentru a o face în mod reușit, trebuie nu pur și simplu să fim stăpîni pe sine, concentrați la un anumit scop, dar și uniți în toate.

E necesar ca astăzi să ne determinăm în ceea ce privește agenda partidului. Această agendă poate fi prin excelență doar a noastră proprie. Nimeni nu poate să ne-o impună și, de fapt, nimeni nici nu are dreptul să ne-o impună.

Stilul nostru politic trebuie să devină spiritul ofensiv, chiar agresivitatea. Să le deschidem ochii alegătorilor, ca ei să vadă, în sfîrșit, crimele săvîrșite de cei de la putere. Să formăm în ochii și conștiința lor chipul viitorului țării noastre, care indisolubil este legat de Partidul Comuniștilor. Să luptăm pentru fiecare petic din spațiul social și politic. Să luptăm sincer și cu uitare de sine. Un asemenea partid ca al nostru, care poartă înaltul nume de «comunist», nu-și poate propune alte scopuri, alte obiective în afară de lupta pentru dreptate, pentru drepturile cetățenilor, pentru respectarea legii și pentru democrație. Această luptă se va încununa cu victorie. Noi suntem siguri de asta.

COMUNIST.MD
скачать dle 10.6фильмы бесплатно
Рейтинг статьи: