Cum am putea avea o apă curată?
РУС. MOLD.
» » Cum am putea avea o apă curată?

Cum am putea avea o apă curată?

14-12-2019, 14:30
Viziuni: 225
  
Versiunea de tipar   
Cum am putea avea o apă curată?Conform ultimelor investigații, apa folosită în 75 la sută din grădinițele de copii sătești este periculoasă pentru sănătatea copiilor
 
Nouă zilnic ni se amintește că fiecare om trebuie să bea în fiecare zi minimum doi litri de apă. Cît privește cantitatea de lichid, medicii continuă să aibă diferite păreri, însă toți sunt de acord că omul trebuie să bea apă. Și de acum principalul constă nu în faptul cîtă apă trebuie să consume el pe zi, ci în altul, și anume: unde a rămas în Moldova apă curată, pe care poți s-o bei, fără a-ți pune sănătatea în pericol?

Zona probelor chimice

Investigații în ceea ce privește calitatea apei se fac periodic atît de serviciile de stat, cît și de experți independenți, a căror activitate este finanțată de diferite organizații internaționale. Rezultatele depind de faptul cine a efectuat investigațiile. Pe de altă parte, situația e de așa natură, încît starea deplorabilă a lucrurilor nu poate fi ascunsă chiar nici la cea mai mare dorință de a o face.

Anul trecut, activiștii din organizația «Pune Umărul» au însumat datele investigațiilor făcute timp de doi ani și au tras o concluzie puțin îmbucurătoare: apa potabilă din Moldova este periculoasă pentru sănătate. Conform respectivelor rezultate, mai mult de 60 la sută din locuitorii satelor consumă apă poluată din fîntîni, care în 82 la sută de cazuri conține compuși chimici nocivi, iar în 47 la sută de cazuri conține bacterii și microbi.

În total, în republică sunt mai mult de 100 mii de fîntîni, din care mai mult de 22 de mii nu corespund tuturor indicilor. Datele se pot deosebi unele de altele, pentru că date veritabile pur și simplu nu există în natură. Pe lîngă asta, în vreo doi ani, o parte din fîntîni au secat.

Cauza poluării apelor subterane se află în factorul uman. Este vorba despre gunoiștile nesancționate, băligar, clozetele din curte, păstrarea și folosirea pesticidelor etc. În plus, la sporirea nivelului de concentrare a unor poluanți conduce și seceta, deoarece acești poluanți nu sunt diluați de apa de ploaie.

Apă de băut pentru proletariat

În luna mai a anului 2013, la Chișinău a avut loc un seminar cu tema problemelor calității apei și ale fenomenului de secetă. Acesta a fost organizat de Ministerul Sănătății și al Ecologiei, care atunci exista în altfel de format. La acel moment, viceministru al Mediului era Valentina Țapiș, care a menționat necesitatea introducerii unor norme internaționale cu privire la calitatea apei în cadrul proiectului «Apa și sănătatea». Aceste puncte se refereau atît la starea generală a apei din Moldova, cît și la pericolul secetei. Conform spuselor dumneaei, apa potabilă din Moldova era poluată în volum de 90 la sută. Și pe unde s-a rătăcit după aceea proiectul «Apa și sănătatea»?

În schimb, de această cifră s-au agățat imediat producătorii de apă îmbuteliată și de filtre pentru apă. Și acum găsim filtre de care vrei. Și în formă de urcior, și de cele care pot fi montate, și de cele pe care le poți pune pe masă, și de cele pe care le poți instala sub chiuvete… Prețul la apa îmbuteliată de asemenea a început să crească și noi cunoaștem foarte bine cît costă ea astăzi. Un pic mai ieftin decît vinul, lucru de care profită unii cetățeni fără de conștiință.

Desigur, chiar și aflînd despre pericolele care îi amenință la folosirea apei accesibile tuturor, dar poluate, nu toți oamenii cumpără apă îmbuteliată, și nici filtre nu cumpără. Acest lucru nu-l face, în primul rînd, populația de la sate, cea despre care se știe că are venituri mici. Pe cînd anume apa din fîntînile din sate e de calitate mai proastă decît cea de la robinetul din oraș.
 
Dacă e să vorbim despre fîntîni private, adică despre cele care se află în curțile oamenilor, în acestea analiza calității apei trebuia făcută din contul propriu al proprietarului. Pentru asta era necesar să te adresezi stației epidemiologice raionale de la locul de trai și să achiți plata pentru acest serviciu, de la 400 pînă la 3 mii de lei, diferențierea de preț depinzînd de faptul care anume necorespunderi ale standardelor chimice și microbiologice stabilite trebuie să fie verificate. Dar unde sunt acum aceste stații epidemiologice sanitare raionale? Mai bine zis, ce a rămas din ele?

Unde e mai rău?

Această întrebare poate fi încă o temă de discuții, în baza căreia pot fi smulse încă vreo cîteva granturi de la europenii compătimitori. Noi credem că ei ne compătimesc, pe cînd, de fapt, ei ne studiază. Doar și la dînșii acasă starea de lucruri în ceea ce privește apa potabilă nu e chiar atît de bună.

Așa, deci, apa din 22 de mii de fîntîni din Moldova nu este bună de băut. Situația nu e întru totul bună nici în cazul folosirii sondelor arteziene, apa din care de asemenea nu corespunde standardelor. De exemplu, conținutul de fluor depășește norma în sondele arteziene din raioanele Anenii Noi, Căușeni, Fălești, Glodeni, Rîșcani, Fălești, Orhei, Ștefan-Vodă și Comrat. Iar fluorul este un element care influențează negativ scheletul osos și îndeosebi dinții.

În orașe, unde sistemele de epurare a apei se modernizează, ne putem aștepta la o schimbare spre bine a calității apei. Dar examinarea apeductelor orășenești, care se alimentează cu apă din sonde arteziene, demonstrează faptul că 40 la sută din probele analizate nu corespundeau normelor în ceea ce privește indicatorii chimici, iar în ceea ce privește cei microbiologici, corespundeau doar circa 10 la sută.

Cît privește apeductele sătești, aceste cifre constituie, respectiv, 55 și 18 la sută. Altfel spus, în sate, din cauza preparării și epurării insuficiente a apei, indicatorii calității ei nu corespund normelor în măsură și mai mare.

Decantoare de la domiciliu

Cît privește nemijlocit orașul Chișinău, conform datelor oficiale, în linii mari, apa de la robinet corespunde tuturor normativelor, așa încît putem s-o bem fără a o fierbe. Ea se poate polua doar la transportarea prin țevi ruginite. Și totuși, pentru a-i îmbunătăți calitățile gustative, se recomandă instalarea unui filtru.

Potrivit expertului Ion Șalaru, analizele demonstrează faptul că în capitală apa de la robinet conține o concentrație mare de acid sulfuric și de amoniac. Ceea ce nu înseamnă că ea ar prezenta un careva risc pentru sănătatea oamenilor, deoarece «acidul sulfuric și amoniacul nu prezintă pericol pentru organism». Problema e că aceste substanțe îi imprimă apei un miros neplăcut și respingător. Iată din ce cauză oamenii n-au plăcerea să bea o asemenea apă. Principalul disconfort îl prezintă și mirosul pronunțat al clorului. Dar nici acesta nu este periculos, apa poate fi întrebuințată fără nici o teamă pentru gătitul bucatelor. De asemenea, apa poate fi ținută o vreme în vase și peste un timp mirosul neplăcut se va împrăștia. Adică, astfel puteți avea un «decantor» la domiciliu.

Inițiativă ce poate fi pedepsită

În grădinițele de copii, clar lucru, micuții beau apa pe care le-o servesc maturii. După cum informează NewsMaker, potrivit ultimelor investigații, în 75 la sută din grădinițele de copii din satele Moldovei apa este periculoasă pentru sănătate, deoarece în ea sunt depășite normele admisibile de nitrați, fluor și bor. Iar conform afirmațiilor făcute de medici, o asemenea apă nu trebuie folosită chiar nici după ce a fost fiartă. În bugetele locale nu sunt prevăzuți bani pentru epurarea apei sau pentru procurarea apei îmbuteliate. În unele grădinițe din Chișinău, părinții copiilor pun mînă la mînă bani pentru a cumpăra apă curată sau filtre. Dar o asemenea inițiativă o manifestă părinții din capitală, care sunt mai bine informați în privința calității apei și care dispun de mai multe posibilități financiare. Și asta în situația în care apa de la robinet din Chișinău este considerată mult mai calitativă decît cea din raioane.

Bugetele grădinițelor de copii din raioane, e lucru cunoscut, sunt mult mai modeste. Nu există nici un regulament și nici o dispoziție în care s-ar spune că trebuie alocați în mod concret bani în scopul de a se procura apă îmbuteliată pentru grădinițele de copii. Primăriile alocă grădinițelor bani pentru alimentație, după care acești bani sunt repartizați de conducerea grădiniței, deci, anume ei, șefii grădiniței, trebuie să decidă să cumpere sau nu apă curată pentru copii. Pe de altă parte, în cazurile cînd vor manifesta inițiativă și vor include în listă și acest articol de cheltuieli, nu-i exclus că autoritățile îi pot pedepsi pentru asta.

Fiecare a patra grădiniță de copii din Moldova nu este conectată la sistemul centralizat de aprovizionare cu apă. Aceste grădinițe folosesc apa din fîntîni sau din sonde arteziene, în care, în majoritatea cazurilor, apa nu corespunde normativelor chimice și microbiologice.

Acest caz e din cele în care se spune că apa îi nenorocește pe oameni…

Galina PROSOLOVA
скачать dle 10.6фильмы бесплатно
Рейтинг статьи: