Depresiunea e în pragul nostru

Opt puncte caracteristice actualei situaţii social-economice din Moldova 

 

Datele ce caracterizează cele opt luni ale anului curent şi publicate de către organele de statistică, Ministerul Economiei şi cel al Finanţelor confirmă prognozele pesimiste în ceea ce priveşte începutul recesiunii (depresiunii) economiei în apropiatele luni.

Practic, toţi parametrii macroeconomici vorbesc despre faptul că, spre sfîrşitul anului, în ţară, pentru întîia oară de la 1998 încoace, poate fi constatat un indice negativ al crteşterii PIB-ului, cu toate consecinţele negative ce rezultă din respectivul fapt.

1. În pragul recesiunii

Despre o asemenea perspectivă vorbeşte inclusiv scăderea repetată  de către Banca Mondială a prognozelor în ceea ce priveşte PIB-ul în Moldova în anul 2015. Dacă la începutul anului se vorbea că acest indice în mod real poate atinge nivelul de 3,5%, în prezent acesta e scăzut pînă la 0,5%. Potrivit datelor statistice pentru perioada de 8 luni, el a alcătuit 2,2% şi, astfel, a scăzut cu 1,1 puncte procentuale în comparaţie cu primul trimestru al anului trecut.

Prognoza pesimistă e cea mai probabilă, deoarece creşterea PIB-ului în 2015 în cea mai mare măsură a fost asigurată din contul creşterii considerabile în structura PIB-ului a cotei de operaţii financiare de intermediere, inclusiv pe seama unor afaceri de speculă de mari proporţii pe piaţa valutară în condiţiile deprecierii special create a leului.

Cota sectorului de producţie a fost neesenţială — la nivelul de 0,2%, sau negativă în comerţul cu bucata, în construcţie şi în transportarea de încărcături. Majorarea în anul curent a poverii fiscale cu 2,2% a asigurat creşterea PIB-ului cu 0,4%. Dar parazitarea în continuare pe seama operaţiilor financiare de intermediere pare prea puţin posibilă, şi asta din cauza declinului economic general. Speranţele Guvernului Moldovei că va primi anul acesta prima tranşă a creditului în sumă de 60 milioane de euro de la Guvernul român, în realitate, după cum comunică mass-media de peste Prut, sunt aproape de neîmplinit, deoarece Parlamentul României a avut în vedere veniturile ce vor proveni din privatizări, iar astăzi acest capitol  de venituri, practic, se află aproape de nivelul zero.

Organizaţiile financiare internaţionale, dacă e să reieşim din ceea ce comunică presa, de asemenea nu intenţionează să continue creditarea  Guvernului moldav pînă cînd nu vor fi luate măsuri decisive în ceea ce priveşte furtul miliardului de dolari americani din rezervele de valută ale ţării. Nici Guvernul nu a anunţat careva planuri privind punerea în funcţiune a unor posibilităţi interne de creştere economică pe seama întăririi pretutindeni a disciplinei financiare, definitiv distruse de divizarea algoritmică a sferelor de influenţă în economie. Astfel, nu există nici un fel de temeiuri să fie prognozată menţinerea capacităţii de cumpărare a populaţiei, revigorarea cererii pe piaţă şi, respectiv, asigurarea creşterii PIB-ului.

2. Banca Naţională omoară economia

Devalorizarea artificială, antieconomică a leului moldovenesc de către Banca Naţională în ultimii şase ani în conformitate cu falsa teză că «leul puternic omoară economia»  în 2015 a subminat  definitiv încrederea populaţiei şi a întreprinzătorilor în posibilitatea stabilizării sitemului financiar şi a preţurilor de consum.

Anul acesta, leul s-a devalorizat cu 35% în raport cu euro şi cu 18% în raport cu dolarul. Începînd cu primul trimestru, procesul de inflaţie a ieşit de sub controlul Guvernului şi al Băncii Naţionale. Către 1 aprilie, ea a alcătuit 3,9%, ceea ce e cu 2,3 puncte procentuale mai mult decît în anul 2014, pentru 5 luni — 8,3%, sau cu 5,1% mai mult decît în perioada analogică din anul trecut, iar potrivit totalurilor celor opt luni trecute, ea a alcătuit 12,6%, depăşind cu 7,5 p.p. nivelul din perioada corespunzătoare a anului 2014.

Totodată, pe parcursul ultimilor 6 ani, oferta de valută pe piaţă în mod sistematic depăşea cererea, iar creşterea masei băneşti M3 (banii lichizi în circulaţie plus toate tipurile de depozite bancare) a fost nu mai mare de 1,5%, preţurile de achiziţionare la carburanţi şi la mărfuri de import, din cauza deflaţiei pe pieţele internaţionale, erau stabile ori se micşorau. Cu alte cuvinte, pentru devalorizarea leului şi provocarea unor ritmuri accelerate de creştere a preţurilor în Moldova  nu au existat şi nu există nici un fel de temeiuri financiar-economice (de exemplu, deficit de dolari şi euro sau scumpirea mărfurilor de import ).

Scăderea intrărilor de valută în formă de transferuri de peste hotare (75% în  I trimestru al anului 2015) şi a încasărilor de la export ar fi putut fi compensată cu cheltuieli minime din rezervele BNM. În aceste scopuri, în cele 8 luni trecute, Banca Naţională a Moldovei a cheltuit circa 260 milioane de dolari SUA, dar, se vede, piaţa a încetat să mai creadă în sinceritatea intenţiilor Băncii Naţionale de a stabiliza cursul de schimb al leului. De aceea, mai degrabă este necesară o altă soluţie — o urgentă «schimbare a personalului».

3. Fără creditare şi investiţii

Subiectivismul în reglementarea circuitului bănesc şi a pieţei valutare au înrăutăţit astfel de factori dintre cei mai importanţi de dezvoltare, cum ar fi creditarea economiei şi activitatea investiţională. În pofida creşterii masei băneşti M3 şi a măririi volumului de depozite bancare, în anul curent, creditarea economiei s-a micşorat cu 6,1%  — de la 46 mlrd lei în 2014 pînă la 44 mlrd în 8 luni ale anului curent. În medie, procentul dobînzii la credite a crescut pînă la 14,6%, sau aproape cu 4 p.p. mai mult decît în perioada respectivă a anului 2014.

Volumul de investiţii în capitalul fix, care în ultimii 6 ani permanent a fost în scădere, a atins un nivel record de scădere — în jurul la 160 milioane de dolari SUA, sau 97% în raport cu perioada corespunzătoare a anului trecut. Pentru comparaţie: în anul 2008, respectivul indice alcătuia aproximativ 630 milioane de dolari SUA.

Devalorizarea leului a condiţionat  creşterea în anul 2015 a producţiei industriale cu 105,0%, a producţiei agricole — cu 103,2%, dar a reprimat astfel de sfere ale economiei cum este transportul de încărcături — 96%, comerţul cu bucata — 76,8%, prestarea de servicii — 99%.

Cu 20 la sută a crescut nivelul şomajului. În mod considerabil a crescut şi pericolul «dolarizării» economiei. Volumul de depozite în unitatea monetară naţională pentru întîia oară în istoria Moldovei a scăzut brusc pînă la 16,1 mlrd lei în 2015, în raport cu 18,5 mlrd lei în perioada corespunzătoare a anului 2014. O tendinţă similară se înregistrează şi în activitatea de creditare. Acest fenomen poate avea pentru noi consecinţe grave, deoarece este subminat procesul de investiţii, se aduc prejudicii bugetului de stat, sunt provocate aşa-numita cerere amînată şi tendinţe inflaţioniste.  Creşte neîncrederea faţă de leul şi statul moldovenesc în ansamblu, iar o formă vizibilă a unei asemenea stări de lucruri este scoaterea urgentă  din ţară a capitalului, încheierea contractelor între antreprenori doar în baza valutei străine şi anunţarea preţurilor pe piaţa  de consum în «unităţi convenţionale», aşa cum a fost în anii ’90.

4. Сu semnul minus

Inactivitatea Guvernului în ceea ce priveşte normalizarea relaţiilor cu tradiţionalii parteneri comerciali a condiţionat închiderea pieţelor lor în faţa  producţiei moldoveneşti. Nu se întreprinde nimic real pentru expedierea liberă a producţiei pe noile pieţe din UE chiar nici în volume cît de mici. Semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană a distrus comerţul asimetric existent, mai mult decît avantajos pentru Moldova, fără a  asigura o alternativă  similară. Ca rezultat, volumul de export al Moldovei în anul curent a alcătuit doar 82,8% al indicelui din perioada corespunzătoare a anului 2014, iar al importului  — 77,0%. Şi în lunile următoare nu ne putem aştepta la  careva schimbări pozitive, deoarece retorica folosită faţă de CSI de către conducătorii ţării noastre continuă să fie agresivă.

5. Bugete doar pe hîrtie

Conform totalurilor pe 8 luni ale anului curent, planul privind veniturile la bugetul de stat, în mod tradiţional pentru alianţa de la guvernare, nu este realizat, deficitul alcătuind  circa 570 mln lei (98%). Veniturile unităţilor teritorial-administrative au alcătuit doar 91,8% în raport cu ceea ce s-a planificat. Datorită măririi transferurilor din bugetul de stat pînă la 3,11 mlrd lei, cu 1,1% (118 mln lei) este depăşit planul privind veniturile bugetului de asigurări sociale.

Bugetul asigurării obligatorii în medicină pe 8 luni ale anului curent  a fost îndeplinit la capitolul venituri doar cu 93,2%, deficitul alcătuind 224, 2 mln lei. Realizarea planurilor la capitolul cheltuieli chiar şi în volumele existente de acum revendică reducerea programelor investiţionale ale guvernului (de exemplu, a gazoductului Iaşi-Ungheni) cu consecinţe negative pentru indicii macroeconomici.

6. Preţurile îi omoară pe consumatori

Scăderea volumului de vînzări în comerţul cu bucata şi în sfera de servicii mărturiseşte despre o scădere considerabilă a capacităţii de cumpărare a populaţiei. Salariul mediu pe economia naţională, în pofida unei creşteri nominale, pe parcursul anului 2015, calculat în dolari, s-a micşorat  de la 321 dolari SUA (pe 1 ianuarie 2015) pînă la 254 dolari SUA (august 2015). Şi mai dramatic — mai mult decît cu 30% calculată în dolari — a scăzut mărimea medie a pensiilor şi indemnizaţiilor, care nu se indexează, aşa cum cere legislaţia, la creşterea preţurilor de consum.

7. Creştere doar la capitolul datorii

Datoria internă şi cea externă ale statului au ajuns pînă la limite periculoase pentru securitatea economică a ţării. În luna august a anului curent, pînă la împovărarea bugetului de stat cu garanţii pentru o sumă de circa 14 mlrd lei, datoria internă constituia 7,9 mlrd lei în raport cu 6,9 mlrd lei în perioada analogică a anului 2014. Dar acest indice inevitabil va creşte pînă la 22 mlrd lei după 27 noiembrie curent, cînd va intra în vigoare garanţia Guvernului dată Băncii de Economii anul trecut, în noiembrie. Respectiv, de mai multe ori vor creşte cheltuielile bugetului de stat pentru deservirea datoriei interne şi, respectiv, se vor reduce posibilităţile Guvernului de a manevra cu resursele.

În pofida scăderii considerabile a primirii de credite din exterior, devalorizarea leului a condiţionat creşterea cu 39,5% a datoriei externe calculate în lei. Totodată, se reduc considerabil posibilităţile Guvernului de a mobiliza reesurse pentru acoperirea deficitului curent pe piaţa internă a hîrtiilor de valoare. Scăderea încrederii în sistemul financiar al Moldovei impune Guvernul  să majoreze permanent  dobînda procentuală la hîrtiile de valoare expuse la vînzare.  În prezent, acestea se bucură de o cerere scăzută chiar şi cu dobînda anuală de 17-18 procente. În practica mondială, dobînda mai mare de 7% la hîrtiile de valoare ale statului este considerată  «de gunoi», iar asemenea hîrtii de valoare — ca unele ce nu merită nici o încredere.Totodată, Guvernul continuă să ignoreze o astfel de rezervă de mobilizare a mijloacelor pentru acoperirea deficitului curent, cum ar fi vînzarea deschisă la bursa de fonduri a hîrtiilor de valoare ale statului cu condiţii incomparabil mai avantajoase, în schimb, apelează la serviciile aşa-numiţilor dealeri autorizaţi, adică, intermediari, în persoana a cinci bănci comerciale. Astfel, populaţia, întreprinzătorii sunt lipsiţi de posibilitatea de a credita propriul Guvern, cumpărînd în mod direct, fără intermediari, hîrtiile lui de valoare.

8. Neputinţa în faţa monopoliştilor

Intenţiile de a majora considerabil tarifele la energie electrică, gaze şi alte servicii comunale vorbesc despre totala incapacitate a structurilor de stat de a opune rezistenţă în faţa monopoliştilor, nedorinţa Guvernului de a se lămuri în ceea ce priveşte cauzele unor asemenea revendicări, bazîndu-se pe o analiză calificată a metodologiei aplicate la stabilirea tarifelor.

Calculele publicate ale specialiştilor de la Academia de Ştiinţe, precum şi ale altor structuri vorbesc despre caracterul ilegal al majorării atît de simţitoare a tarifelor, cu consecinţe dintre cele mai grave pentru economie. Nu se cunoaşte nimic nici despre rezultatul verificării informaţiilor privind activitatea intermediară în livrările de energie electrică şi gaze către consumatorii din Moldova. Datele publicate indică existenţa unei rezerve considerabile pentru dezvoltarea în general a economiei pe seama stabilirii unor tarife echitabile.

Cu regret, cele expuse mai sus îi pot convinge chiar şi pe optimiştin de faptul că perspectiva depresiunii economice e de acum în pragul nostru.

Visarion Ceșuev, economist