Autorii reformei puterii centrale publice rezolvă doar sarcinile de moment, fără a se gîndi la consecințe
În Parlamentul Moldovei e în plină discuție reforma Guvernului anunțată de Partidul Democrat și, respectiv, sprijinită de cabinetul de miniștri al lui Pavel Filip. Acest proiect de lege a fost aprobat de majoritatea parlamentară chiar din prima lectură la ședința plenară din 30 iunie. Opoziția însă a supus documentul unei critici serioase.
Iurie Ciocan, fost șef al Comisiei Electorale Centrale, în prezent director al Centrului de Implementare a Reformelor, prezentînd proiectul, cu o evidentă poză, a menționat că documentul, chipurile, a fost avizat de o expertiză internațională, iar la baza lui s-au pus cele mai bune practici mondiale. Potrivit autorilor lui, principalul scop al reformei puterii executive este debirocratizarea organului executiv, precum și sporirea calității serviciilor publice oferite.
Și ce ne pregătește noua reformă? Conform documentului, în lege este prevăzută divizarea funcțiilor politice și administrative ale funcționarilor. Totodată, miniștrii nu vor mai avea adjuncți. Funcțiile acestora vor fi puse pe seama secretarilor de stat.
Prim-ministrul va avea trei locțiitori: pentru politică externă și integrare europeană, pentru probleme sociale, pentru reintegrare. De asemenea, șeful cabinetului de miniștri va avea cu statut de permanent un organ de control, care i se va supune tot dumnealui. Acest organ de control va supraveghea cum își execută funcțiile lor ministerele, precum și alte organe ale puterii publice și alte structuri subordonate.
Un alt moment — legea îi oferă prim-ministrului dreptul de a reduce la propria latitudine lista departamentelor printr-o procedură simplificată, fără aplicarea suplimentară a unor amendamente la legea cu privire la Guvern. Se presupune că numărul ministerelor va fi redus de la 16 la 9. Și iată ce departamente vor funcționa după aceasta: Ministerul Educației, Științei și Culturii; Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului; Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Sănătății; Ministerul Economiei și Infrastructurii; Ministerul Finanțelor; Ministerul Apărării; Ministerul Afacerilor Interne; Ministerul Justiției; Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene.
De asemenea, după cum indică autorii, noua lege va determina clar funcțiile Guvernului, împuternicirile și domeniile de activitate ale organului executiv al țării.
* * *
S-a menționat de acum că opoziția a criticat dur proiectul în cauză. Iar fracțiunea Partidului Comuniștilor întru totul nu este de acord cu documentul propus. După cum a declarat președintele PCRM, Vladimir Voronin, în cadrul ședinței Parlamentului din 30 iunie, „cu asemenea proiecte, țara va fi distrusă definitiv”. În acest context, liderul comuniștilor moldoveni a făcut propunerea ca proiectul de lege în dezbatere să fie retras, după care să fie creat un grup de lucru în a cărui componență, în opinia lui Vladimir Voronin, trebuie să intre „oameni normali, ci nu oameni care nu știu nimic, dar se apucă de toate”.
„E necesar ca asupra proiectului să se lucreze în mod serios. Faptul că ați distrus institutul prezidențial – e un lucru de acum evident, iar acum vreți să distrugeți și Guvernul”, a declarat liderul PCRM.
* * *
Opinia fracțiunii Partidului Comuniștilor referitor la această inițiativă legislativă a adus-o la cunoștință deputatul Oleg Reidman. De la tribuna Parlamentului, el a spus următoarele: „Vreau să mă adresez domnului Ciocan. Cînd dumnealui spune că l-au ajutat nemții și că el i-a ales anume pe nemți ca să-i ofere acest ajutor, ar fi trebuit să știe că Germania este un stat federal, iar asta e cu totul altă organizare de stat. Și să-i soliciți pe nemți pentru expertiză, – ei, posibil, sînt, cum se spune, băieți buni –, și totuși, ajutorul lor nu este bine chibzuit și nu este profesional…
Cui din această sală nu-i sînt clare scopurile pentru care a fost propus proiectul noii legi cu privire la Guvern? E clar ca bună ziua că asta înseamnă continuarea liniei de concentrare a puterii în mîinile majorității parlamentare, care a fost formată contrar voinței poporului exprimate de acesta la alegerile din 2014.
Dar, cum se spune, Dumnezeu cu el! Ca și totdeauna pînă acum, intenția este ascunsă în spatele unei abundențe de cuvinte și prolixități demagogice, în spatele a însuși faptului propunerii acestui proiect într-o situație în care necesitatea lui socială lipsește în totalitate. Așa sau altfel, mai bine sau mai rău, dar în Moldova multe guverne au activat în baza legii în vigoare, care în deplină măsură corespunde principiului constituțional de divizare a puterilor și principiului de subordonare a Guvernului organului legislativ suprem – Parlamentului, începînd din momentul investirii Guvernului pînă la demisia lui.
Faptul că domnul Ciocan și autorii proiectului consideră că necesitatea schimbării legii în vigoare e legată de aceea că aceasta a fost elaborată încă în timpul sovietic și anume acesta e motivul de a fi înlocuită cu alta, vine în contradicție cu întreaga istorie a funcționării acestei legi, iar concomitent demonstrează înalta calitate a școlii sovietice legislative. Guvernele au activat, și au activat în mod satisfăcător. Clar lucru, diferite guverne au activat în mod diferit.
Din momentul dobîndirii independenței, în societate n-au apărut nici un fel relații sociale noi, nu s-a produs o schimbare a organizării de stat – ca și pînă acum, Republica Moldova este o republică parlamentară.
Care circumstanțe dictează necesitatea unei noi legi a Guvernului? Această necesitate e dictată de dorința de a lichida sau limita acțiunea principiului de divizare a puterilor și a principiului de subordonare a Guvernului organului reprezentativ al puterii, adică Parlamentului.
Pentru majoritatea parlamentară formată contrar voinței suveranului – poporul Moldovei – această concentrare a puterii nu este suficientă. Atunci cînd fac diferite manipulări cu structura, componența și programul Guvernului, acestea aprobate de majoritatea parlamentară de la investitură, democrații au nevoie să evite discuțiile parlamentare, critica și rezonanța în societate în urma acțiunilor întreprinse de ei.
Ei doresc ca, la schimbarea majorității parlamentare, să nu se producă schimbarea Guvernului, și asta pentru a consolida capturarea statului în avantajul lor îngust de partid. Ceea ce nu are nimic comun cu avantajul social, statal, național pentru dezvoltarea țării.
Autorii proiectului uită că puterea nu este veșnică. În groapa pe care astăzi ei o sapă sub principiile constituționale de divizare a puterilor și a subordonării puterii executive, mai devreme sau mai tîrziu, vor cădea tot ei. Legile nu trebuie să fie făcute pentru careva scopuri momentane, ele trebuie să reflecte relațiile sociale de acum statornicite.
De ce se întîmplă asta? Asta se întîmplă din cauza incompetenței și a insuficienței de profesionalism în activitatea actualului Guvern. Inițiatorilor acestui proiect le pare că, schimbînd mobilierul în cunoscuta instituție, vor putea, cu aceeași componență a ei, să ridice calitatea serviciilor.
Proiectul conține în abundență formulări ambigue și evident necorecte. Aceasta se poate spune cu referire la articolele 5 (а), 6 (с, d), 7 (a, b, c, e, i, p), 8 (1), 13 (1), 16 (1 (d)) – nu e clar de ce, contrar Constituției, în calitate de limbă de stat este indicată limba română, și așa mai departe, și așa mai departe. În ceea ce privește respectarea de către actuala putere a principiilor de dezvoltare și transparență, trezește serioase întrebări și dubii articolul 29 punctul 1; în ceea ce privește transparența, trezește îndoieli și articolul 32 despre controlul executării; articolul 33 – cabinetul prim-ministrului – include punctul 2, conform căruia oamenii de încredere ai prim-ministrului, nu se știe de ce, sînt confirmați prin hotărîre de Guvern. Asta în situația în care grupul de control este confirmat de însuși primul ministru.
Vreau să vă amintesc că, în timpul președinției lui Vladimir Voronin, în fiecare zi se dădeau cîte 100-150 de însărcinări și rezoluții, iar din grupul de control făceau parte doar doi oameni, și acești doi oameni reușeau să verifice executarea și a documentelor programate, și a celor în curs.
Articolul 42 (5) demonstrează o neglijare totală a principiilor responsabilității Guvernului în fața Parlamentului. Este vorba despre faptul că, în cazul lipsei premierului sau a vreunui ministru, în Parlament îi poate reprezenta secretarul de stat. Iar acest secretar de stat nici nu este membru al Guvernului!
Domnilor, dacă dumneavoastră nu puteți realiza programul pe care tot dumneavoastră l-ați aprobat, în structura și în componența aprobată și investită cu votul de încredere tot al dumneavoastră, atunci prezentați-vă demisia. Și nu încercați să vă ascundeți incapacitatea după perdeaua reformei cu unicul scop ca să mai tărăgănați pentru un timp inevitabilul faliment al dumneavoastră.
De aceea, în anul centenarului Marii Revoluții Socialiste din Octombrie, rămîne doar să repetăm lozinca: „Nici o încredere Guvernului nostru provizoriu!”.
Ecaterina Mîndruскачать dle 10.6фильмы бесплатно