Mult-pătimitul rîu
РУС. MOLD.
» » Mult-pătimitul rîu

Mult-pătimitul rîu

2-07-2018, 09:04
Viziuni: 37
  
Versiunea de tipar   
Mult-pătimitul rîuAutoritățile ignoră deschis acutizarea problemei ecologice pe Nistru
 
Deja de cîțiva ani la rînd, situația ecologică pe Nistru se înrăutățește catastrofal. Nistrul seacă, se înnămolește, se poluează. Ecologiștii din două țări — Moldova și Ucraina — bat alarma, iar îndemnurile lor se fac auzite pînă și în Europa. Guvernul Republicii Moldova, însă, este orb și surd. Nistrul poate fi salvat doar prin eforturile comune ale guvernelor Ucrainei și Moldovei. Însă toate intențiile lor «bune» în raport cu mărețul rîu rămîn doar pe hîrtie.

Acordul pe hîrtie

Problemele rîului Nistru nu au apărut astăzi și-și trag rădăcinile încă din perioada Uniunii Sovietice. Însă ceea ce se întîmplă acum este criminal din toate punctele de vedere. În loc să schimbe situația, democrații de la guvernare fac populism ieftin, or, pur și simplu, tac.

Anul 2012, pe 29 noiembrie la Roma a fost semnat Acordul de colaborare în sfera protecției și dezvoltării durabile a bazinului rîului Nistru, cunoscut și ca Tratatul Bazinului. Semnarea a avut loc în cadrul celei de-a 6-a sesiuni a întrunirii părților Convenției cu privire la protecția și utilizarea surselor de apă transfrontaliere și lacurilor internaționale. Potrivit documentului, părțile vor colabora la realizarea sarcinilor în sfera dezvoltării utilizării de apă durabile, bazată pe principiile protecției resurselor naturale, reducerea considerabilă a poluării și restabilirea ecosistemelor apelor bazinului rîului Nistru, de asemenea, diminuarea urmărilor negative generate de cataclismele naturale și factorii antropogeni.

De asemenea, Acordul mai prevede desfășurarea unui șir de acțiuni comune. Cu toate acestea, Ucraina nu a ratificat documentul, Moldova a tăcut.
 
A fost nevoie de cinci ani pentru ca Rada Supremă să ratifice acest document important. Experții consideră că decizia deputaților a fost influențată de procesele europene. Cu puțin timp înainte de ratificare a intrat în vigoare regimul fără vize între Ucraina și Uniunea Europeană. După toate probabilitățile, acest lucru a fost precedat de un șir de obligațiuni pe care Ucraina trebuia să le îndeplinească pentru a putea pretinde la statutul de putere europeană. Pentru că atît ecologii moldoveni, cît și cei ucraineni s-au adresat structurilor europene de drept pe marginea problemelor protecției rîului Nistru, ratificarea Tratatului Bazinului putea să fie unul dintre punctele ce trebuiau să fie îndeplinite la solicitarea Uniunii Europene.

Atrage atenția și faptul că ratificarea Tratatului Bazinului a avut loc doar după anunțul oficial despre începutul construcției în a doua etapă a stației hidroelectrice de acumulare de pe Nistru (4-7 agregate) și, la acel moment, pentru construcția celui de-al patrulea hidro-agregat, Ucraina alocase deja 4,05 miliarde de hrivne.

Scoatem bani din natură

Părea că problema s-a mișcat din loc. Procesul a demarat. Guvernul și-a asumat un punct în lista propriilor «realizări importante». Dar, așa cum s-a și presupus, ratificarea nu înseamnă și acțiuni active.

De facto, ratificarea acordului de către partea ucraineană era foarte importantă, deoarece, fluxul principal al rîului se formează pe teritoriul ucrainean. Suprafața bazinului rîului Nistru constituie 72,1 mii km pătrați, dintre care, în limitele Ucrainei se află 73 %, ale Moldovei 27 %, Poloniei — 0,05 % din toată suprafața. Acordul prevede că va fi creată o comisie interstatală specială, care va determina direcțiile prioritare în vederea salvării rîului. A trecut mai bine de un an. Cine se mai preocupă, astăzi, la modul serios, de problemele Nistrului, în afară de ecologiștii care sînt destul de limitați în posibilitățile lor?

Încă mai devreme, cînd încă mai exista Ministerul Mediului, care formula politica ecologică între instituție și Ministerul Agriculturii, nu a existat niciodată coordonare, dimpotrivă, chiar o anumită concurență. În urma așa numitei optimizări a Guvernului, a fost creat Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului care nu-și îndeplinește nicio funcție în măsura cuvenită.

Tratatul Bazinului prevede utilizarea rațională a bazinului rîului Nistru, inclusiv, probleme de ordin ecologic, economic și social. Cu toate acestea, unicul lucru de care sînt capabili funcționarii guvernamentali este să acceseze granturi pentru realizarea programelor ecologice fantomă și să meargă peste hotare din contul banilor statului pentru a participa la simpozioane internaționale pentru protecția mediului înconjurător. Desigur, comunicarea cu experții străini, de asemenea, este importantă. Dar numai în cazul în care această comunicare are și o finalitate.

Semnal pentru oamenii deștepți

Nistrul are multe boli, însă boala fatală este cea apărută în urma utilizării criminale a stației hidroelectrice.

În iulie 2016, guvernul Ucrainei, fără o abordare cu societatea civilă, a adoptat «Programul de dezvoltare a hidroenergiei pînă în anul 2026», în care figurează șase Centrale Hidroelectrice pe Nistru. Comunitatea regiunilor de pe Nistru — Cernăuți, Ivano-Frankivsk, Ternopol — pledează împotrivă. Ecologiștii Ucrainei, patrioții ei, înțeleg unde poate duce acest lucru. Și pentru Ucraina este o catastrofă. Ea-și pierde locațiile-perlă. Construcția centralelor este planificată în canionul Nistrului. Acolo sînt locuri extraordinar de pitorești, tot acolo se întîlnesc specii rare de plante și animale. Acolo sînt plîmînii întregului rîu și nu doar. În Ucraina sînt suficienți oameni deștepți care înțeleg acest lucru.

Programul ce prevede dezvoltarea hidroenergeticii pînă în anul 2026 a fost adoptat de guvernul Ucrainean fără a fi pus în discuție cu poporul, dar nici nu în secret. Despre acest lucru știau toți, chiar și Guvernul Republicii Moldova. De ce autoritățile moldovenești nici măcar nu s-au prefăcut că acest pas al colegilor lor din Ucraina îi pune în gardă?

PCRM în protecția Nistrului

În timp ce Guvernul moldovean se scarpină la ceafă și povestește despre realizările sale, cetățenii care nu sînt indiferenți pledează împotriva construcției celor șase centrale hidroelectrice pe Nistru. Pe 14 martie, 2017, de Ziua Internațională a Rîurilor, la Chișinău s-a desfășurat un marș de protest pașnic împotriva construcției păgubitoare. Manifestanții au trecut pe lîngă reprezentanța Uniunii Europene și Ambasada Ucrainei cerînd păstrarea principalei artere de apă a Moldovei.

La manifestație au participat reprezentanții Partidului Comuniștilor din Republica Moldova, inclusiv deputații în Parlament din partea PCRM și activiști din cadrul Uniunii Comuniste a Tineretului din Moldova. PCRM și fracțiunea parlamentară a partidului sînt cunoscuți în calitate de oponenți aprigi ai construcției noilor centrale hidroelectrice pe Nistru, care pot genera urmări imprevizibile pentru principala arteră de apă a Moldovei. Comentînd situația, deputatul Elena Bodnarenco a spus atunci că deputații comuniști din Parlamentul Moldovei au atras atenția, în repetate rînduri, asupra situației din jurul rîului Nistru.

«Am fost unul dintre autorii inițiativei legislative pentru ca în registrul sărbătorilor de stat ale Moldovei să fie inclusă și Ziua Nistrului anume pentru ca să atragem atenția statului și societății civile aspra problemelor rîului. De asemenea, noi sîntem printre autorii proiectului pentru declararea zonei Unguri-Holoșnița drept zonă protejată de stat. Aflînd despre intențiile Ucrainei de a construi 6 hidrocentrale, în decembrie 2016, fracțiunea PCRM a abordat această chestiune în timpul orei Guvernului în Parlament. Noi monitorizăm situația, de asemenea, ne-am adresat Ministerului Mediului pentru ca această instituție a statului să întreprindă toate măsurile necesare pentru a nu permite această construcție», a comentat deputatul.

La sfîrșitul acțiunii a fost adoptată o petiție prin intermediul căreia societatea civilă a îndemnat autoritățile Ucrainei să renunțe la intențiile sale de a construi noi hidrocentrale pe Nistru, pentru a nu provoca o catastrofă ecologică în regiune. Documentul a fost transmis Reprezentanței UE în Moldova și Ambasadei Ucrainei.

Cu Filip nu se discută

Guvernul moldovean a început să reacționeze pe marginea discuțiilor despre problemele Nistrului, la sfîrșitul lui martie anul trecut. Presa moldovenească și ucraineană comunica că Ucraina și Moldova se vor consulta cu UE pe marginea construcției noilor hidrocentrale pe Nistru.

Pe 26 mai 2017, portalul guvernamental ucrainean a comunicat că a început cea de-a doua etapă a construcției ce cuprinde 4 agregate. Planul pentru realizarea proiectului a fost examinat în cadrul ședinței operative a ștabului sub conducerea ministrului energeticii și industriei cărbunelui al Ucrainei, Igor Nasalik. Și abia la începutul lunii iunie, toată lumea a aflat despre marea realizare a Guvernului moldovean — Rada Supremă a ratificat Acordul între guvernele celor două țări cu privire la colaborarea în domeniul protecției și dezvoltării durabile a bazinului rîului Nistru.

În acest fel, imediat a fost clar că Ucraina nu intenționează să renunțe la construcțiile planificate pe Nistru. Ratificarea Tratatului Bazinului de către Ucraina, nicidecum, nu a influențat celei de-a doua etapă construcției a obiectului. Acest obiect nu era prevăzut pentru discuții. Nu este greu să presupunem că și construcția a 5-7 agregate și a următoarelor obiecte energetice (6 noi centrale hidroelectrice) nu va fi discutată serios cu Guvernul moldovean.

Este adevărat, Ucraina se confruntă cu o criză catastrofală de surse. Numai proiectul pentru înălțarea cascadei din șase hidrocentrale pe cursul superior al Nistrului a fost estimat la 1 miliard 100 de mii de euro. Sub presiunea ecologiștilor, BERD și-a suspendat decizia de a aloca un credit, în mărime de peste un miliard de euro, pentru realizarea proiectului. Ministerul de profil al Ucrainei, însă, nu renunță și deja al doilea an consecutiv desfășoară o campanie mediatică activă pentru popularizarea ideii construcției celor șase hidrocentrale. Inclusiv, și dezvoltarea activă a hidroenergeticii pe Nistru, fapt pentru care s-a alocat 3 milioane de hrivne.

Dar ce spune, în legătură cu acest fapt, premierul nostru? Aflîndu-se pe 12 iunie într-o vizită de lucru la Kiev, el a discutat cu președintele Poroșenko, problema funcționării complexului hidroenergetic pe Nistru. Ei și ce? Va deveni oare mai curat și cu mai multă apă mult-pătimitul rîu?

Natalia Lujinaскачать dle 10.6фильмы бесплатно
Рейтинг статьи: