Operațiunea «Restructurarea»

Odată ce a pierdut încrederea populației, Guvernul încearcă să ridice steagul prin reducerea clasei birocratice

În aprilie anul curent, atunci cînd a trasat totalurile primelor 100 de zile de activitate a Guvernului, prim-ministrul Moldovei Pavel Filip a comunicat că țara este în pragul unei reforme a administrației publice locale de amploare. Este vorba despre reducerea numărului de ministere: din cele 16 ministere care funcționează astăzi, se planifică a fi lăsate 9. Însă, informații concrete despre felul în care se va desfășura reforma nu sunt deocamdată.

Evitînd dezvăluirea

Surse din cadrul Guvernului spun că reforma, chipurile, a fost planificată să fie lansată după alegerile prezidențiale, concomitent cu înaintarea proiectului bugetului de stat pentru 2017.

La etapa actuală, conform zvonurilor, reforma este discutată de majoritatea parlamentară controlată de Partidul Democrat. Se pare că anume de asta și se tergiversează, întrucît nu se pot determina – care și unde: oameni sunt mulți, iar locuri – puține. Ulterior, se planifică, «consultațiile largi» rituale cu societatea civilă. Însă, este puțin probabil ca documentul adoptat în adîncurile Partidului Democrat să sufere careva schimbări în urma «consultărilor».

Se menționează că implementarea reformei va începe de la Cancelaria de Stat, care, așa cum s-a exprimat în legătură cu acest fapt premierul Filip, «este instrumentul de bază a prim-ministrului pentru asigurarea implementării reformelor». Totodată, Filip este convins că odată ce va deveni compact, Guvernul va fi mult mai eficient. «Eficient» – se referă la scopurile propuse, iar acestea, în contextul actualei guvernări, nu au nimic în comun cu interesele poporului.

Mi aduc aminte, în 2010, Guvernul Filip a încercat să restructureze puterea executivă cu scopul de a optimiza cheltuielile și a îmbunătăți activitatea instituțiilor. Cu toate acestea, «istoria de succes» nu s-a încununat cu succes: potrivit informațiilor oficiale, din 2010 pînă în 2015, numărul funcționarilor în organele puterii centrale și locale s-a majorat de la 27 de mii la 33 de mii de persoane din contul extinderii statelor de personal în organele puterii centrale.

Experții europeni, care anul trecut au verificat Moldova la capitolul eficiența activității funcționarilor, au constatat că numai personalul de serviciu numără circa 9 mii de persoane.

Actuala guvernare ignoră deliberat dezbaterile publice și calificate pe marginea reformei. Clar lucru, cine va permite criticarea deciziilor deja adoptate. Însă, o guvernare normală și constructivă, atunci cînd propune un oarecare proiect, ar putea trage foloase din critică. Însă Actuala guvernare liberal-democrată se teme de discuțiile publice, înțelegînd că, cel mai probabil, societatea va percepe o opinie alternativă.

«Napoleonii» guvernamentali

În ceea ce privește reducerea numărului de ministere și redistribuirea sarcinilor între instituțiile ce vor rămîne, potrivit surselor din cabinetul de miniștri, Guvernul nu are încă un tablou clar. Se presupune să se păstreze în forma actuală Ministerul Apărării, Ministerul Finanțelor, Ministerul Justiției, MAI, MAEIE, Ministerul Economiei. Precum menționează sursele, conform planurilor napoleoniene ale șefului cabinetului de miniștri, vor mai fi create suplimentar 4 instituții, care-și vor asuma funcțiile ministerelor lichidate.

Respectiv, conform infor­mațiilor neconfirmate, Ministerul Educației va cura sferele culturii, tineretului și sportului; Ministerul Mediului va prelua funcțiile Ministerului Agriculturii, parțial – Ministerului Construcțiilor și Dezvoltării Regionale, Transportului și Infrastructurii Drumurilor; Ministerul Sănătății – funcțiile Ministerului Muncii, Protecției Sociale și Familiei; Ministerul Tehnologiilor Informaționale - parțial funcțiile Ministerului Transportului.

Apare o întrebare absolut logică: în ce constă scopul funcțional al reformei? Premierul nu a anunțat acest scop. Așa cum a remarcat într-un comentariu pentru Ziarul «Comunistul» deputatul fracțiunii PCRM, Oleg Reidman, fuzionarea ministerelor, spre exemplu Ministerul Sănătății și Protecției Sociale, poate duce la faptul că unul din cele două sectoare va șchiopăta. 

«Comuniștii au avut expe­riența fuzionării Ministerului Protecției Sociale cu Ministerul Sănătății. Însă, foarte curînd ne-am confruntat cu faptul că unul din cele două sectoare a început să șchiopăteze rău de tot, și anume – protecția socială. De facto, acestea sunt două sfere foarte specifice, fuzionarea cărora este dubioasă la nivelul adoptării deciziilor, la nivelul la care aceste decizii se adoptă astăzi. Noi vedem că practic toate sectoarele sunt gestionate în regim manual, dar nu în baza planurilor.

Adică, este o mișcare pur populistă. Clasa funcționarilor a pierdut totalmente încrederea populației, de aceea, ei încearcă să ridice steagul pe calea reducerii numărului de funcționari, care, permanent, mint oamenii și nu fac nimic pentru cetățeni», a subliniat Oleg Reidman.

Nu veste exclus că suplimentar vor fi create agenții, care vor apărea fie în rezultatul fuzionării, fie în rezultatul pierderii anumitor funcții de către ministere. Acest exemplu l-am văzut deja la crearea Agenției Naționale pentru siguranța alimentelor.

O sumă imensă de bani din străinătate a fost cheltuită pentru reparația edificiului în care își are sediul Agenția, iluminare, trotuare. Iar în rezultat, eficiența ANSA s-a exprimat în faptul că în școlile și grădinițele din țară au fost livrate produse alimentare alterate, cu termenul depășit și cu paraziți.

«Agenția Națională pentru siguranța alimentelor se gîndește exclusiv la securitatea producerii alimentelor, importul și exportul acestora. Ministerul Educației, de asemenea, nu s-ar face responsabil pentru aceasta (pentru livrarea produselor alimentare de proastă calitate în instituțiile de învățămînt – nota red.). Centrul de Sănătate Publică și-a pierdut funcțiile pe care le-a transmis ANSA, însă, Agenția nu a primit și competențele suplimentare cumulativ acestor funcții. În consecință, copilul îngrijit de șapte bone, n-are un ochi. Acesta nu este singurul sector unde are loc achiziționarea centralizată a produselor alimentare – sectorul de sănătate, Armata Națională, instituțiile penitenciare ș.a.m.d. Dacă e să nu ne grăbim la cererile Fondului Monetar Internațional, dar să facem totul cumpătat, posibil, reforma propusă nu ar fi fost așa de rea. Însă, felul în care se face acest lucru nu va aduce rezultate. Cu excepția reclamei, dar reclamele, din cîte se știe, sunt foarte puternice. Din toate televizoarele se exclamă că este frumos. Însă, în realitate, vom vedea continuarea exemplului Agenției Naționale pentru siguranța alimentelor», a remarcat Oleg Reidman.

Sarcină clară

Ideea privind restructurarea puterii executive nu este nouă. Primii care au vorbit despre acest lucru au fost comuniștii, după alegerile din 2005. Scopul principal al programelor guvernului pentru următorii patru ani era modernizarea Moldovei. Anume din acest considerent, cu scopul păstrării orientării sociale a tuturor programelor și proiectelor de stat, a tuturor acțiunilor practice, de asemenea, pentru formarea unei noi generații de alegători, orientate spre valorile de bază ale statului moldovenesc, a și fost propusă reforma.

Cel de-al treilea președinte al Moldovei, Vladimir Voronin, în discursul său din 8 aprilie 2005 în plenul Parlamentului, a declarat că «înainte de a moderniza țara trebuie de modernizat însăși puterea executivă». Potrivit lui, majorarea de 9 ori a numărului personalului în organele puterii executive în ultimii 15 ani, a generat deformații politice și social-economice serioase.

Pentru a scăpa de umflarea aparatului birocratic, comuniștii propuneau reducerea personalului. Sarcina principală era de a nu permite crearea celui de-al doilea nivel al puterii executive, a așa numitelor departamente. Acest fapt, ar fi permis, la rîndul său, automatizarea deciziilor curente ale Guvernului, reducerea considerabilă a personalului, asigurarea angajaților cu salariu decent, anticoruptibil.

În rezultat, puterea executivă a trecut printr-o reorganizare profundă. A fost schimbată structura puterii executive, împuternicirile, numărul minim de angajați în organele puterii centrale. Concomitent, s-a exclus duplicitatea funcțiilor și obligațiilor ramurilor organelor publice centrale, a subdiviziunilor lor structurale, aparatelor și instituțiilor centrale, instituțiilor de specialitate din subordinea organelor centrale. În perioada anilor 2006 – 2008, circa 70 % din acțiunile planificate în contextul reformei au fost îndeplinite.

«În fața comuniștilor a fost pusă sarcina: reducerea anuală a aparatului administrativ cu 10 %. Și în fiecare an, înainte de adoptarea bugetului, cînd se examina componența ministerelor și altor instituții, numărul limită era redus cu încă 10 %. În cazul în care continuitatea planurilor, scopurilor și metodelor, pe care comuniștii le-au edificat și realizat, ar fi fost păstrată, sunt convins că, astăzi, societatea ar fi simțit acest lucru. Însă, după cum vedem, economia este restrînsă, numărul persoanelor încadrate în cîmpul muncii se reduce. Pe timpul comuniștilor, bugetele fondului asigurărilor medicale oblicatorii și fondului asigurărilor sociale nu au fost niciodată deficitare, întotdeauna, au înregistrat profit. Astăzi, din păcate, Guvernul înregistrează deficit la fiecare pas. Acest lucru depinde, inclusiv, și de situația demografică din țară, de rata de angajare pentru că salariul reprezintă baza. Pentru că ei nu pot gestiona aceste procese, este și firesc ca faptul dat să se reflecte și asupra finanțelor publice», a remarcat Oleg Reidman, care în perioada sus menționată, ocupa funcția de consilier al președintelui pentru probleme economice.

Mîinile prea lungi

Reforma pentru restructurarea Guvernului presupune și manipulări politice. Și anume: concentrarea puterii executive în mîinile unui singur partid politic. Or, eliberarea cîtorva locuri în Guvern pentru invitarea în coaliție, spre exemplu, a socialiștilor. Oleg Reidman a remarcat că asemenea motive sunt stabilite și în reforma administrativ-teritoriale, cînd fuzionarea primăriilor este orientată spre concentrarea resursei administrative în mîinile unui singur partid politic.

«Reforma administrativ-teritorială, așa cum spun unii «specialiști» din cei foști, s-a încercat deja a fi implementată, iar comuniștii, chipurile, au anulat-o din cauza scopurilor lor electorale de conjunctură. În realitate, nu este așa. Între noi sînt noțiuni diferite în ceea ce privește exercitarea și desemnarea puterii. Guvernarea în esența sa, în opinia comuniștilor, trebuie să slujească oamenilor, iar asta înseamnă că ea trebuie să fie la un pas pentru că omul să poată beneficieze de servicii calificate și justificate legal, dar să nu cheltuiască bani deloc puțini pentru o deplasare la cîteva zeci de km pentru un certificat sau pentru un răspuns la una din problemele sale, unde mai pui că răspunsul este total nesatisfăcător», a explicat Oleg Reidman.

Cum a explicat deputatul, această percepere diferită a exercitării, desemnării și funcțiilor guvernării între coaliția existentă și comuniști nu oferă temei pentru a susține sau a considera corect ceea ce încearcă să facă Guvernul sub conducerea lui Filip.